duminică, 14 februarie 2021

fiabilitate


Testele rapide sigur nu creează incidente în exploatare ca s ne referim la „fiabilitatea” acestora – dl Rafila probabil voia să se refere la încrederea pe care o putem avea în rezultatele oferite (reliability în limba engleză).

În limba română contemporană, în special în domeniile științifice, există o înclinație destul de accentuată a vorbitorilor de română de a prelua și adapta cuvinte din limba engleză. Din păcate lipsa de cultură a celor care au nevoie să utilizeze concepte noi duce la două tipuri de tendințe:

  • de a importa cuvinte de care nu este nevoie (care există deja în limbă);
  • de a confunda concepte și, astfel, de a folosi greșit cuvinte existente în limbă;
Cineva ar putea să întrebe de ce ar fi greșite cele două tendințe, căci par a fi trăsături normale ale evoluției limbii. Răspunsul nu este foarte greu: în limba curentă nu ar constitui neapărat greșeli (nici nu le-am catalogat așa), dar dacă vorbim de limbajul tehnic trebuie să știm că, spre deosebire de textele literare, ideal este să avem o corespondență 1:1 între cuvînt și înțeles, pentru a nu putea interpreta diferit același text! În primul caz am avea mai multe cuvinte pentru același concept, în al doilea un termen care desemnează concepte diferite.

În cazul exemplificat, avem de-a face cu confuzia între doi termeni din limba engleză: fiability și reliability. Ambele se referă la sisteme: primul se referă la exploatarea fără defecțiuni în timpul funcționării sistemelor, al doilea la corectitudinea rezultatelor oferite de sisteme. Dacă primul nu a făcut probleme, traducerea „fiabilitate” existînd de multă vreme (practic fiind importat acum mai bine de 50 de ani), cel de-al doilea e mai nou și încă nu există un corespondent clar, astfel că fiecare folosește ce-i trece prin cap. Părerea mea (subiectivă, evident) este că reliability nu s-a impus în forma din engleză – ar trebui să fie ceva de genul „reliabilitate”, corespunzător unui „reliabil” – din motive de formă: nu se potrivesc forma cu pronunțarea și, în plus, nici nu se aude „bine” în română dacă e pronunțat cum este scris, așa că lumea l-a respins și a prins o traducerea greșită.

De menționat că inclusiv IATE folosește greșit fiabilitate ca traducere pentru reliability! Aici nu știu dacă e neapărat vina traducătorilor, cît a lipsei organului competent în terminologie!


Niciun comentariu:

Etichete

Adevărul (10) adjectiv (3) Agerpres (8) Alexandru Graur (14) Antena 3 (10) articol sportiv (4) Auchan (8) B1 (3) barbarism (20) BBC (3) beție de cuvinte (7) clasificat (3) Constituția (3) cratimă (10) cum ne exprimăm corect (51) cum pronunțăm corect (19) cum scriem corect (44) cuvinte folosite greșit (256) cuvinte inventate (17) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (12) cuvinte scrise greșit (53) cuvinte străine (7) decît (4) DEX (17) dexonline (36) diacritice (9) Digi (23) Digi 24 (63) DOOM (6) DOOM2 (28) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (6) erori DEX (3) erori DOOM (1) etimologie (43) Evaluarea Națională (7) Evenimentul zilei (17) false friends (10) fotbal (10) furculision (6) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) grad de comparație (3) gramatică (5) greșeli de scriere monumentale (4) HBO (7) hipercorectitudine (5) inconsecvențe DOOM2 (7) î din i (6) jurnaliști (101) Libertatea (9) lipsă de logică (12) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (11) Ministerul Educației (6) monumente (3) muta cum liquida (9) noștrii (6) nume de persoane (7) ortografie (21) oximoron (11) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (31) plural (10) politician (7) presă (5) prim-ministru (7) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (12) Radu Paraschivescu (2) Realitatea TV (16) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (10) Stelian Tănase (2) texte juridice (3) top căutări (25) traducere (18) traduceri proaste (26) virgula (9) vroiam (1)