miercuri, 19 septembrie 2018

trialog

Nu trebuie să avem mult spirit de observație ca să ne dăm seama că dialog este format din două părți: „dia” și „log(os)” (și nu „di” și „alog” măcar pentru că nu există vreun alt cuvînt care să aibă componenta „alog”), eventual nu știm că cele două componente provin din limba greacă (prin intermediul limbii latine): dia „între” și logos „vorbire”. Din acest motiv nu sînt prea multe explicații posibile pentru apariția termenului trialog, iar toate converg către incultură (căci nu există radicalul tria-, iar confuzia dintre di- și dia- nu o putem califica altfel). Chiar dacă presupunem că la început trialog a fost o glumă (ca cea cu bila și trila), tot la incultura care a permis preluarea și răspîndirea termenului ajungem!

Dacă în limba română din țară trialog nu a reușit să se impună (vezi și rezultatele sondajului de pe dexonline), nu același lucru putem spune și despre limba română „corporateză”, cel mai bine ilustrată de traducerile din cadrul Uniunii Europene. Termenul a pătruns în dicționarele traducătorilor (vezi IATE), încetul cu încetul. Sigur, mai există limbi care încă rezistă (greacă, spaniolă, suedeză), însă trendul în instituțiile europene este clar! Mai mult, pentru a da o spoială de corectitudine, s-a eliminat a-ul, astfel că forma „recomandată” este trilog (care nu apare în dicționarele românești încă) care, chipurile, ar trebui să însemne „vorbire în trei”, probabil după modelul monolog! A, trebuie menționat și faptul că aproape toate știrile ce conțin termenul trialog sînt legate de instituțiile europene!

O mică explicație, cred necesară: rolul unui dicționar explicativ este să prezinte toate cuvintele uzuale folosite într-o limbă, chiar dacă ele ar fi greșite. Dacă autorii dicționarului vor și să-i educe pe utilizatori, atunci ar putea-o face cu ajutorul trimiterilor către formele corecte. Singurele dicționare care pot impune o cuvintele corecte sînt cele normative (la noi doar DOOM), dar ele au o hibă: prezintă doar formele corecte, astfel că nu știm dacă un cuvînt care nu apare în dicționarul normativ este greșit, dacă este o scăpare a dicționarului sau dacă este prea nou!

Niciun comentariu:

Etichete

Adevărul (10) adjectiv (3) Agerpres (8) Alexandru Graur (14) Antena 3 (10) articol sportiv (4) Auchan (8) B1 (3) barbarism (20) BBC (3) beție de cuvinte (7) clasificat (3) Constituția (3) cratimă (10) cum ne exprimăm corect (51) cum pronunțăm corect (18) cum scriem corect (44) cuvinte folosite greșit (256) cuvinte inventate (17) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (12) cuvinte scrise greșit (53) cuvinte străine (7) decît (4) DEX (17) dexonline (35) diacritice (8) Digi (23) Digi 24 (63) DOOM (6) DOOM2 (27) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (6) erori DEX (3) erori DOOM (1) etimologie (43) Evaluarea Națională (7) Evenimentul zilei (17) false friends (10) fotbal (10) furculision (6) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) grad de comparație (3) gramatică (4) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (7) hipercorectitudine (5) inconsecvențe DOOM2 (7) î din i (6) jurnaliști (101) Libertatea (9) lipsă de logică (12) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (11) Ministerul Educației (6) monumente (3) muta cum liquida (9) noștrii (6) nume de persoane (7) ortografie (21) oximoron (11) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (31) plural (10) politician (7) presă (5) prim-ministru (7) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (12) Radu Paraschivescu (2) Realitatea TV (16) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (10) Stelian Tănase (2) texte juridice (3) top căutări (24) traducere (18) traduceri proaste (26) virgula (9) vroiam (1)