Dacă ai doar DEX-ul acasă și vrei să afli ce înseamnă anumite cuvinte trebuie să te înarmezi cu răbdare multă.
|
cobză modernă |
CÓBZĂ, cobze, s. f. Instrument muzical cu coarde, asemănător lăutei, având cutia de rezonanță foarte bombată, folosit mai ales la acompaniament (prin ciupirea coardelor). – Din ucr., rus., pol. kobza.
LĂÚTĂ, lăute, s. f. Instrument muzical cu coarde asemănător cu cobza; p. gener. instrument muzical cu coarde. [Var.: alăútă s. f.] – Din tc. lâuta, ngr. laúto.
Practic aflăm că lăuta e un fel de cobză și cobza e un fel de lăută. Nu mai spun că ambele pornesc de la un concept nedefinit: „Instrument muzical cu coarde”.
Dacă ne uităm și în alte dicționare, confuzia începe să crească! În DLRLC avem:
CÓBZĂ, cobze, s. f. Instrument muzical cu coarde, asemănător cu chitara, întrebuințat spre a acompania alte instrumente, de obicei vioara.
LĂÚTĂ, lăute, s. f. Instrument muzical cu coarde, cu cutia de rezonanță bombată și cu gîtul îndoit; p. ext. nume generic pentru instrumentele cu coarde.
|
lăută modernă |
Confuzia se poate exacerba cînd descoperim și definiția luthului:
LUTH, luthuri, s. n. Vechi instrument muzical cu coarde, asemănător cu lăuta. [Pr.: lut] – Din fr. luth. Cf. it. liuto.
sau dacă citim explicațiile lui Scriban:
lăútă f., pl. e [...] Vechĭ. Un fel de vioară cu doŭă saŭ treĭ coarde (Stam. 187) pe care, în loc de arcuș, le atingea o rotiță pe care o învîrteaĭ cu mîna dreaptă, ĭar cu stînga călcaĭ pe coarde (fr. vielle). Maĭ pe urmă, vioară obișnuită.
Din acest moment am hotărît să este mai sigur pentru neuronii mei să caut și restul instrumentelor cu coarde: țiteră, scripcă, ceteră, diblă șamd!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu