dar chiar legislația folosește acest termen (de exemplu, Codul Penal).LIBERÁRE, liberări, s. f. (Pop.) Acțiunea de a (se) libera și rezultatul ei; eliberare; lăsare la vatră. ◊ (Jur.) Liberare condiționată = punerea în libertate a unui deținut, înainte de executarea în întregime a pedepsei, cu condiția să fie muncitor, disciplinat și să dea dovezi de îndreptare. – V. libera.
sursa: DEX 2016
Verbul a elibera se mai folosește popular cu sensul de a libera cînd este vorba de stagiul militar și se poate admite că această confuzie din limba neîngrijită s-ar putea extinde la cazul deținuților, însă cine pretinde că face jurnalism de calitate ar trebui să folosească corect limba română!
Un comentariu:
Există greșeli și ... greșeli. Poate într-o publicație de (strictă) specialitate, cu specific juridic, ar fi o greșeală.
Jurnaliștii în general, nu sunt totuși constrânși să se exprime strict în limbajul specific domeniului despre care scriu la un moment dat, atâta timp cât formulele folosite nu contravin sensului informației pe care vor să o transmită.
Eu de exemplu apreciez mai mult (din punctul de vedere al limbii) jurnaliștii care se desprind de exprimările șablon.
După cum chiar Dvs. citați din DEX, liberare are ȘI sensul de eliberare (după cum și „a elibera” are sinonim pe „a libera”).
Doar puriștii, ar incrimina de pildă și exprimarea „a fost pus în (stare de) libertate condiționată” numai fiindcă nu este o exprimare din C.P., deși este un înțeles al lui „a elibera”.
E adevărat, ar putea fi amendată o informație de genul: „Instanța dat hotărârea de eliberare condiționată” - în cazul acesta, este de preferat să exprimi exact ce a hotărât respectiva instanță.
Trimiteți un comentariu