Pătură cu aromă de bumbac...

Un mare lingvist spunea că poți spune că stăpînești o limbă atunci cînd știi să folosești corect prepozițiile. Sigur, era vorba de limbi străine, dar se aplică și la propria limbă! În cazul de față avem cu în comparație cu din:

Trecînd peste faptul că verbul „a realiza” se folosește cînd e vorba de lucruri abstracte, folosirea lui cu este hilară pentru că implică faptul că s-a folosit și bumbac la fabricarea produsului, spre deosebire de din care ar fi transmis că bumbacul este principala (sau chiar singura) componentă a păturii! Pentru curioși, am verificat: site-ul oficial susține că este vorba de 100% bumbac!

Nici textele de pe cealaltă etichetă nu sînt lipsite de alăturări nepotrivite de cuvinte: 

• cuvertura se coordonează cu alte textile [...];
• se poate folosi ca o cuvertură [...];

potpuriu

potpuriu la IKEA

Un termen mai rar folosit în limba română este potpuriu, împrumutat din franceză. Cel mai apropiat sinonim ar fi „amestecătură”, căci include toate conotațiile posibile, inclusiv nuanța potențial peiorativă. Trebuie să remarcăm expresivitatea termenului în franceză, unde înseamnă literalmente „oală stricată/putrezită” – Scriban spune că termenul e prelat în franceză din spaniolă, olla podrida – iar inițial desemna un fel de mîncare similar ghiveciului de la noi (acest sens îl găsim și în dicționarele vechi). Al doilea sens este cel de amestec de ierburi și flori uscate (sens preluat în engleză, dar folosit și la noi, e drept, mai rar, poate de aceea nu apare în DEX), al treilea desemnează compilația muzicală (sensul principal din DEX), iar al patrulea o culegere de texte (sens existent, de asemenea în dicționarele mai vechi). Ultimul înțeles ar fi sensul figurat „amestecătură (bizară/ciudată), fără legătură”!

Din păcate, deseori termenii afișați în magazine nu sînt în limba română, uneori preferîndu-se termenii din limba de origine sau, mai rău, o variantă adaptată în limba română. Ceea ce nu e tocmai bine, căci legile protecției consumatorului (în cazul nostru, OG 21/1992, articolul 20) impun folosirea limbii române! În cazul în care trebuie să gestionezi o listă enormă de produse, iar originalele sînt denumite într-o limbă străină, devine imperativ să reușești o traducere decentă (majoritatea responsabililor nu au cunoștințe temeinice de limbă română, ceea ce ar impune angajarea unui colaborator).

Din informațiile pe care le putem extrage din eticheta din imagine putem infera nu numai faptul că responsabilul cu stocurile probabil nu știe că există cuvîntul potpuriu în limba română, dar și că a făcut traducerea din limba engleză: în originalul francez se scrie pot-pourri, în suedeză potpurri, iar în altă limbă nu cred că ar fi necesar să căutăm! Sigur, în cazul de față nu este o mare problemă, cuvîntul englezesc avînd forma și înțelesul foarte similar cu cel românesc, însă nu întotdeauna se întîmplă așa!

Din nou despre între...

O problemă care pare perpetuă este amestecarea folosirii lui între cu cratima. Am scris despre ea aici, dar o amintește Al. Graur acum aproape 100 de ani!

Pe scurt, limia nu îl înlocuiește pe și, ci doar marchează o pauză în vorbire, care, în particular în acest caz arată niște limite.

Teste lingvistice IKEA

    Dacă ați fost în ultimul an la IKEA cu siguranță ați observat că există descrieri criptice pentru unele produse. Cele mai multe sînt ușor de înțeles:

• prn moale este „pernă moale”, iar
• cearșaf+elstc este „cearșaf + elastic”.

Temă pentru acasă: ce înseamnă ptr nvl scz cldr (eu zic că lipsește un t)?

Apropo, știe cineva care e motivul existenței acestor abrevieri ciudate? Pare suficient spațiu liber pe afiș...

ptr nvl scz cldr = ghici!

Cearșaf + elstc =  cearșaf + elastic

prn moale = pernă moale

Răspunsul este pătură nivel scăzut căldură!