miercuri, 13 ianuarie 2021

informații... sensibile (sau senzitive)?

În contextul creșterii accelerate a utilizării informațiilor pe internet în general (și a plăților online în particular) și al ușurării folosirii documentelor electronice, în ultimii ani a început o campanie de categorisire a tipurilor de informații care pot fi stocate și prelucrate on-line (în special după dezvoltarea sistemelor de inteligență artificială).

Fără a avea pretenția că dau o listă completă, avem informații publice și private, informații confidențiale, secrete, informații personale șamd. Apariția noilor termeni este extrem de rapidă, astfel încît de multe ori limba rămîne în urmă, fiind nevoită să împrumute termenii exact ca în engleză sau să adauge sensuri noi, nenaturale, cuvintelor deja existente în limbă, contribuind la creșterea senzației de limbă de lemn. În special „ajută” lipsa unei autorități de stabilire a terminologiei lingvistice în domenii științifice!

Un caz special ar fi sintagma sensitive information din limba engleză care nu are un echivalent clar în limba română: informațiile acestea nu sînt nici secrete, nici confidențiale, ba uneori pot fi informații publice, dar într-un context care le creează un potențial destructiv dacă ar fi folosite cu rea-intenție. 

Sistemul de traducere IATE de la Uniunea Europeană nu are dubii și traduce toate ocurențele cu „informații sensibile”, care poate părea unora un calc grosolan! Nu este tocmai calc (nu s-a folosit „senzitiv”), dar grosolan pare pentru că în limba engleză există de mult timp un sens al lui sensitive care : concerned with highly classified government information or involving discretionary authority over important policy matters, sens care nu există pentru „sensibil” în limba română:

Culmea este că în acest caz calcul ar fi părut mai puțin grosolan și ar fi fost poate mai potrivit pentru că este un neologism și are mult mai puține sensuri (deci nu se suprapune peste sensurile vechi). Totuși, există și o altă opțiune: cui nu place varianta „informații senzitive”, ar putea folosi varianta „informații delicate”, care transmite perfect ideea: „delicat” în limba română are deja un sens care sugerează necesitatea prudenței și a rezervei în folosire (sensul al patrulea din DEX 2009): 

4. (Despre probleme, situații etc.) Care cere mare băgare de seamă, prudență, rezervă în rezolvare


Niciun comentariu:

Etichete

Adevărul (10) adjectiv (3) Agerpres (8) Alexandru Graur (14) Antena 3 (10) articol sportiv (4) Auchan (8) B1 (3) barbarism (20) BBC (3) beție de cuvinte (7) clasificat (3) Constituția (3) cratimă (10) cum ne exprimăm corect (51) cum pronunțăm corect (19) cum scriem corect (44) cuvinte folosite greșit (256) cuvinte inventate (17) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (12) cuvinte scrise greșit (53) cuvinte străine (7) decît (4) DEX (17) dexonline (36) diacritice (9) Digi (23) Digi 24 (63) DOOM (6) DOOM2 (28) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (6) erori DEX (3) erori DOOM (1) etimologie (43) Evaluarea Națională (7) Evenimentul zilei (17) false friends (10) fotbal (10) furculision (6) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) grad de comparație (3) gramatică (5) greșeli de scriere monumentale (4) HBO (7) hipercorectitudine (5) inconsecvențe DOOM2 (7) î din i (6) jurnaliști (101) Libertatea (9) lipsă de logică (12) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (11) Ministerul Educației (6) monumente (3) muta cum liquida (9) noștrii (6) nume de persoane (7) ortografie (21) oximoron (11) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (31) plural (10) politician (7) presă (5) prim-ministru (7) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (12) Radu Paraschivescu (2) Realitatea TV (16) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (10) Stelian Tănase (2) texte juridice (3) top căutări (25) traducere (18) traduceri proaste (26) virgula (9) vroiam (1)