Se afișează postările cu eticheta informații. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta informații. Afișați toate postările

vineri, 3 martie 2023

Limba bulgară

Dacă tot e astăzi ziua națională a Bulgariei (pe 3 martie 1878 ) am strîns cîteva lucruri mai puțin cunoscute despre limba bulgară:
  • slava (veche), pe care o vedeți deseori prin dicționare ca limbă sursă a unor cuvinte românești, este de fapt bulgara veche;
  • slavona, limba de cancelarie în Moldova și Țara Românească (și nu numai), este de fapt bulgara medie;
  • folosindu-se deja alfabetul chirilic (azbuchea) – dezvoltat în primul Imperiu/Țarat bulgar – în documentele oficiale românești scrise în slavonă, acesta a devenit opțiunea firească pentru scrierea limbii române;
  • limba bulgară și-a pierdut flexiunea cazurilor (iar limbile slave au de obicei 7 cazuri: nominativ, acuzativ, genitiv, dativ, instrumental, locativ și vocativ);
  • limba bulgară este singura* limbă slavă care are articol hotărît (influența așa-numitei Uniuni lingvistice balcanice);
  • limba bulgară este una dintre puținele limbi slave care nu are litera î;
  • limba bulgară modernă (după secolul XIX) devine din ce în ce mai analitică, adică în loc să folosească flexiunile pentru a clarifica rolul cuvîntului în propoziție, folosește ordinea cuvintelor (sau cuvinte funcționale) pentru a o face.

Aș mai adăuga o informație care nu are legătură cu limba, dar care este interesantă în sine: în 1878, Carol I a fost una dintre propunerile la tronul noului principat autonom bulgar, creîndu-se astfel premisele unei uniuni personale între România și Bulgaria, similară cu cea a lui Cuza din 1859! 

În 1886, după ce țarul Alexandru a fost obligat să abdice, Carol I a fost din nou propus la conducerea Bulgariei, însă numai opoziția dură a Rusiei (!), care a amenințat invadarea României în cazul în care Carol I ar fi acceptat propunerea, l-a făcut pe acesta să renunțe.

* în afară de macedoneană, care este considerată de unii lingviști doar un dialect al bulgarei.


miercuri, 13 ianuarie 2021

informații... sensibile (sau senzitive)?

În contextul creșterii accelerate a utilizării informațiilor pe internet în general (și a plăților online în particular) și al ușurării folosirii documentelor electronice, în ultimii ani a început o campanie de categorisire a tipurilor de informații care pot fi stocate și prelucrate on-line (în special după dezvoltarea sistemelor de inteligență artificială).

Fără a avea pretenția că dau o listă completă, avem informații publice și private, informații confidențiale, secrete, informații personale șamd. Apariția noilor termeni este extrem de rapidă, astfel încît de multe ori limba rămîne în urmă, fiind nevoită să împrumute termenii exact ca în engleză sau să adauge sensuri noi, nenaturale, cuvintelor deja existente în limbă, contribuind la creșterea senzației de limbă de lemn. În special „ajută” lipsa unei autorități de stabilire a terminologiei lingvistice în domenii științifice!

Un caz special ar fi sintagma sensitive information din limba engleză care nu are un echivalent clar în limba română: informațiile acestea nu sînt nici secrete, nici confidențiale, ba uneori pot fi informații publice, dar într-un context care le creează un potențial destructiv dacă ar fi folosite cu rea-intenție. 

Sistemul de traducere IATE de la Uniunea Europeană nu are dubii și traduce toate ocurențele cu „informații sensibile”, care poate părea unora un calc grosolan! Nu este tocmai calc (nu s-a folosit „senzitiv”), dar grosolan pare pentru că în limba engleză există de mult timp un sens al lui sensitive care : concerned with highly classified government information or involving discretionary authority over important policy matters, sens care nu există pentru „sensibil” în limba română:

Culmea este că în acest caz calcul ar fi părut mai puțin grosolan și ar fi fost poate mai potrivit pentru că este un neologism și are mult mai puține sensuri (deci nu se suprapune peste sensurile vechi). Totuși, există și o altă opțiune: cui nu place varianta „informații senzitive”, ar putea folosi varianta „informații delicate”, care transmite perfect ideea: „delicat” în limba română are deja un sens care sugerează necesitatea prudenței și a rezervei în folosire (sensul al patrulea din DEX 2009): 

4. (Despre probleme, situații etc.) Care cere mare băgare de seamă, prudență, rezervă în rezolvare


luni, 24 februarie 2020

Hai să comunicăm eficient!

Oare chiar e limba română într-atît de dificilă încît să nu există consecvență în 10 propoziții? Cei de la ISU au încercat să facă ceva util, însă nu sînt sigur că le-a reușit! Și nu vorbesc aici de chestiuni de psihologie fină (prea multe reguli, sfaturi inutile), ci de chestii de limbă: dacă am stabilit că sînt reguli (mă rog, mai potrivit ar fi fost sfaturi), atunci hai să nu le amestecăm cu simplele informații (despre pachetele din China și animalele de casă), mai ales că nu sînt informații esențiale!

Aproape nici nu mai observăm că doar în prima propoziție se folosește persoana a II-a singular, iar celelalte folosesc pluralul! Chiar nu e nimeni la ISU care să fi înțeles scopul orelor de comunicare și limbă?


Etichete

Adevărul (10) Agerpres (8) Alexandru Graur (14) Antena 3 (10) Auchan (8) B1 (3) BBC (3) Constituția (3) DEX (17) DOOM (6) DOOM2 (28) Digi (24) Digi 24 (64) Emil Grădinescu (3) Evaluarea Națională (7) Evenimentul zilei (17) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) HBO (7) Libertatea (9) Liviu Pop (3) Ministerul Educației (6) Parlament (3) Radu Paraschivescu (2) Realitatea TV (16) România Liberă (16) SRI (2) Stelian Tănase (2) adjectiv (3) articol sportiv (4) barbarism (20) beție de cuvinte (7) clasificat (3) cratimă (10) cum ne exprimăm corect (51) cum pronunțăm corect (19) cum scriem corect (44) cuvinte folosite greșit (257) cuvinte inventate (17) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (12) cuvinte scrise greșit (53) cuvinte străine (7) cuvinte încîlcite (4) decît (4) dexonline (36) diacritice (9) eroare semantică (6) erori DEX (3) erori DOOM (1) etimologie (45) false friends (10) fotbal (10) furculision (6) grad de comparație (3) gramatică (5) greșeli de scriere monumentale (4) hipercorectitudine (5) inconsecvențe DOOM2 (7) jurnaliști (101) lipsă de logică (12) mama ei de topică! (4) marketing (11) monumente (3) muta cum liquida (9) noștrii (6) nume de persoane (7) ortografie (21) oximoron (11) pațachină (1) pleonasm (32) plural (10) politician (7) presă (5) prim-ministru (7) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (12) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) s-a răsturnat căruța cu proști (5) statistici (10) texte juridice (3) top căutări (29) traducere (18) traduceri proaste (26) virgula (9) vroiam (1) î din i (6)