Din 1993, de la nefasta reformă ortografică care a resuscitat o literă moartă și inutilă (â), s-au creat premisele unei abrambureli generale care încetul cu încetul s-a extins. Cea mai cunoscută dintre victime: municipiul Tîrgu Mureș.Iată răspunsul primit de la Primăria municipiului Tîrgu Mureș la interpelarea pe care am făcut-o în ideea de a clarifica problema numelui oficial al municipiului:
Bună ziua!
Varianta oficială a denumirii municipiului este Tîrgu Mureș. Ortografia denumirii localității noastre este dată de Legea 2/1968, în care apare numele Tîrgu Mureș. Legea aceasta este în vigoare și la această dată, deși potrivit O.U.G. 63/2002, în Art.1 se precizează: ”Atribuirea sau schimbarea de denumiri pentru unități administrative-teritoriale, precum și pentru sate, localități componente ale municipiilor și orașelor, stațiuni balneoclimaterice și stațiuni turistice se face prin lege”.
Neclaritățile au apărut de la Hotărârea Adunării generale a Academiei Române din 17 februarie a 1993, privind revenirea la "â" şi "sunt" în grafia limbii române (apărută în Monitorul Oficial Nr. 51 din 8 martie 1993). Însă, Academia Română NU emite legi. Prin urmare, norma Academiei nu modifică denumirea localităților în absența unei legi date de Parlamentul României. Ceea ce, până acum nu s-a întâmplat, prin urmare în denumirea localității Tîrgu Mureș avem ”î” și nu ”â”. Pentru explicarea [lipsei N.R.] cratimei, menționăm:
- se scriu separat: numele proprii geografice sau administrativ-teritoriale, cu structura:substantiv + substantiv cu formă de nominativ-acuzativ (Tîrgu Mureș).
Biroul de presă al primăriei
DIR. EXEC. ADJ. DCPFIRU
Pașcan Cosmina-Georgeta
Trebuie menționat că DOOM2 specifică neaplicabilitatea normelor scrierii cu â la nume de persoane, dar nu clarifică dacă regula se aplică pentru toate numele, inclusiv la cele administrative. Totuși, lumea ar trebui să înțeleagă că, după cum nu se poate schimba ortografia limbii în Parlament, nici entitățile administrative nu se pot schimba cu o hotărîre a Academiei Române sau cu ajutorul DOOM2-ul! Pînă la data menționată în răspunsul de mai sus, decretul-lege nr. 100 din 14 martie 1990 specifică clar care este modul prin care se pot modifica denumirile orașelor (și județelor):
ART. 1 - Atribuirea sau schimbarea de denumiri se face de către:
a) a) parlament, pentru județe, municipii, orașe, comune, sate, localități componente ale municipiilor și orașelor și stațiuni balneoclimaterice, la propunerea guvernului;
Mai mult decît atît, s-ar putea ca unitățile administrative care și-au modificat de capul lor numele (dau aici drept exemplu județul Dîmbovița și municipiul Tîrgoviște - am căutat o hotărîre a parlamentului pe tema aceasta, dar nu am descoperit nimic) să fie în culpă și de fapt din punct de vedere legal să trebuiască să fie și ele scrise cu î, nu cu â...
Cu atît mai curios este faptul că CNA-ul a avertizat/amendat anumite televiziuni pentru că au scris Tîrgu Mureș în loc de un așa-zis corect Târgu-Mureș. Sau că în Parlament se dau legi referitoare la un oraș inexistent...
Actualizare:
- pe site-ul Camerei Deputaților se pot găsi toate modificările de nume de unități administrative (toate modifică Legea 2/1968);
- la 3 ani de la „reformă”, într-o lege care redenumea mai multe unități administrative, încă se vorbea de județul Vîlcea, municipiul Rîmnicu Vîlcea, iar numele unui sat devenea Cîrnea!
- la declararea orașului Rîmnicu Sărat ca municipiu nu s-a modificat și numele;
- pe data de 29 noiembrie 2018, la doar 25 de ani de la „reformă”, s-a votat legea 290 care schimba numele oficial al localităților astfel încît să fie cu â, nu cu î! Cam aici a dus lipsa de coloană vertebrală a Academiei și a lingviștilor de la Institutul de lingvistică din București care și astăzi își inventează scuze .
