De obicei când vorbim de evoluția cuvintelor ne gîndim la sensuri: apariția unora noi, schimbarea unora existente sau la intrarea în desuetitudine a altora. Dar cam tot timpul uităm un lucru elementar: uneori există diferențe între sensul obiectiv al unui cuvînt și modul în care acesta este înțeles de masele largi, practic există un soi de meta- sau episemantică. Evident, în cazul cuvintelor din vocabularul obișnuit această diferență nu există , dar cum ne îndepărtăm de cuvintele comune și ajungem în zona științifică, dificultățile apar!
Unele se manifestă într-un mod trivial, de exemplu confuzia dintre prefixele (h)omo- și (h)etero-: multă lume confundă omogen cu eterogen sau chiar homosexual cu heterosexual (aici inclusiv DEX 2016 a comis-o!). Însă există un nivel superior: cînd cunoștințele despre un anume fenomen se schimbă, deși fenomenul în sine rămîne același. În acest caz, chiar dacă cunoașterea științifică se actualizează rapid în rîndul cercetătorilor, în rîndul maselor rămîne în urmă. De exemplu radioactivitatea! Iată ce reclame găsim în ziarele de acum o sută de ani:
Moda pare să fi fost lansată de stațiunea Lacu Sărat:
Imediat după asta, majoritatea stațiunilor își declară apele ca fiind radioactive: Băile Olănești, Căciulata, Techirghiol și o sumedenie de stațiuni de importanță locală își fac reclame folosind același tertip!
La începutul anilor '30 pasta Email d'Argy brusc devine radioactivă:
|
|
În cazul nostru, radioactivitatea, comunitatea medicală a avut certitudinea efectelor distructive (genetice și oncologice) ale radioactivității încă din 1927 (prin Hermann Joseph Meller). Spun certitudine, căci încă din 1896 se știa că expunerea prelungită la raze X lasă urme vizibile pe corp (similare arsurilor). Cu toate astea, existau o sumedenie de „evangheliști” ai folosirii radiaților în orice cantități, în ciuda efectelor negative demonstrate de oamenii de știință! Dacă pînă prin 1930 am putea să scuzăm lipsa de informații, după asta e greu de scuzat!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu