Muzeul regulilor inventate - episodul al V-lea - din cauza/datorită

O emisiune care promovează această „regulă”

În articolele de ziare care propovăduiesc regulile prin care vom vorbi o limbă română perfectă (aici, aici sau aici) apare invariabil regula cum că prepoziția datorită poate fi folosită numai dacă efectele ar fi pozitive, iar din cauza doar dacă efectele ar fi negative. Dacă prima parte este destul de clară (prepoziția datorită putînd fi, la limită, semantic asociată cu un context pozitiv, deși provine de la datorie care numai pozitiv nu e), reciproca nu poate fi adevărată, căci substantivul cauză (și implicit locuțiunea care provine din el din cauza) nu are nimic negativ în el...

Hai să presupunem că am folosi limba conform acestei „reguli”:

• unele propoziții nu au neapărat efecte pozitive sau negative (sau pentru unii reprezintă ceva pozitiv, pentru alții ceva negativ) sau le pot avea ambele - ce variantă am folosi în acest caz?
• dacă dorim să ironizăm o situație ce variantă din cele două avem voie să folosim?
• de ce ne-am rezuma doar la cele două? datorită vine la pachet cu grație, mulțumită (indicînd mult mai clar efectul pozitiv față de datorită), iar din cauza are și ea o „soră”, din pricina!

Ce spun dicționarele? Cam nimic în privința asta (vezi excepția)! Nici la datorită, nici la din cauza! Mai mult, cele două sînt prezentate ca fiind sinonime. Opinia separată o constituie DEX, care refuză să mai considere datorită drept o intrare cu drepturi depline, astfel că o declasează la valoarea de variantă a lui datorată. Ciudat (ca să nu spun cuvinte mai grele!), pentru că nimeni nu va folosi datorată pentru a exprima cauzalitatea sau instrumentalul, propozițiile construite astfel nefiind corecte: *Am ajuns doctor datorată părinților mei (una este adjectivul, alta este prepoziția).

Ce spune gramatica? Gramatica Academiei nu aderă la „finețuri” de colțu' străzii și spune doar că datorită este folosit doar în context pozitiv (atenție, nu vorbește de efecte!) și pune accent pe diferențierea circumstanțialelor instrumental și cauzal:

Dar chiar și așa, nu înseamnă că se aplică și relația inversă, și din cauza ar fi obligatoriu de folosit dacă efectele ar fi negative! Doar prin contorsionarea logicii s-ar putea ajunge la ideea asta!

Originea regulii pare a fi încercarea de a face o legătură cu efectele cauzei, așa cum face, de pildă,  Narcisa Forăscu, care spune că: „în cazul în care efectul este negativ, este nerecomandată utilizarea lui datorită, forma corectă fiind din cauza”, în loc să facă diferențierea circumstanțial instrumental - circumstanțial de cauză.

Dacă ținem neapărat să existe o regulă, atunci aceasta ar trebui să spună să nu mai amestecăm conectorii:

• dacă avem o instrumentală (putem introduce propoziția prin cu ajutorul, prin intermediul), atunci putem folosi datorită, dar nu și din cauza;
• dacă avem o cauzală, atunci e de preferat să folosim din cauza (folosirea lui datorită nu este tocmai recomandată, dar, dacă îl folosim, atunci contextul trebuie să fie pozitiv);

În realitate din cauza și datorită au fost folosite dintotdeauna în variație liberă, regula aceasta cu contextul pozitiv fiind o inovație recentă și folosită doar într-o nișă lingvistică.