benzi sau bande?

Uneori traducătorii te lasă chiar fără cuvinte! Poți fi înțelegător cu cei care nu cunosc limba din care traduc, dar chiar să nu-ți cunoști propria-ți limbă?! 

ei o să sau or să?

În emisiunea „Cap limpede”, fără legătură cu discuția în curs, CTP se hotărăște brusc să își toarne cenușă-n cap (obicei pare-se recurent) cu privire la limba română folosită de el într-o emisiune trecută... Mai exact, la un moment dat ar fi folosit „românii or să iasă în stradă” și că o iubitoare a limbii române (Bernadette Filip, am reținut numele) i-ar fi atras atenția pe facebook că nu ar fi corectă formularea, căci ar fi trebuit „românii o să iasă în stradă”!

Nu știu dacă dl. CTP a mai studiat gramatica în ultimul timp, însă ultima ediție nu numai că nu condamnă folosirea lui or la persoana a III-a plural, dar explică și faptul că este o tendință de înlocuire a lui o cu or (ceea ce implică măcar nivelul de formă tolerată, dacă nu admisă):

Cineva s-ar putea gîndi că poate corectura a fost făcută după norma veche, dar o verificare în Gramatica Academiei  din 1965 ne demonstrează că și atunci folosirea lui or era admisă (ba avem un exemplu din Eminescu, ceea ce sugerează că „tendința” de care vorbește GLR2008 are mai bine de 150 de ani! 😀):

giroscop

Pe 14 octombrie am avut parte de o surpriză... Giroscop a avut aproape 10.000 de căutări (în timp ce media zilnică de căutări e în jur de 10).

Misterul s-a rezolvat relativ repede: se pare că fostul prim-ministru l-ar fi acuzat pe actualul președinte că inventează cuvinte precum sertarizat și giroscop! Dacă sertarizat nu poate fi găsit în dicționare într-adevăr, cu siguranță putem afirma spune că doamna fost prim-ministru și-a singură dat cu giroscopu-n coaie, căci este inadmisibil ca un inginer să nu cunoască acest instrument! 😊

Cu ocazia asta anunțăm și faptul că pentru prima oară am avut peste un milion de căutări într-o singură zi (accesări am mai avut peste un milion pe zi, însă nu și căutări efective!)

în *coace...

 Nu m-am gîndit vreodată că cineva ar putea folosi „în coace”, dar realitatea întotdeauna e mai cruntă decît imaginația!

Pe internet descoperim multe lucruri „interesante”, în special cele de evoluție (sau în unele cazuri, ca acesta, de involuție) a limbii și, marele avantaj e că, din momentul în care faci o descoperire poți găsi imediat care este gradul de adoptare în rîndul maselor: nu cauți chiar orice text, ci cauți prin știri! Aproape 100 de ocurențe găsite printre articole (da, ar putea fi și unele comentarii la acele articole) ne arată că nu este o simplă întîmplare. 

Comunicarea orală nonverbală...

După cum (cred că) înțelege tot românul, oral se referă la gură! Chiar dacă nu știe latină (unde os, oris însemna „gură”), măcar din limbajul de cartier învață...

Oricum, scrie în dicționar:

Pe de altă parte, verbal e un pic mai neintuitiv (căci verbum, verbis înseamnă „cuvînt”) și te-ai aștepta să die ceva legat de folosirea cuvintelor (și scris, și oral). Dar, nu, e doar oral! Practic cele două sînt sinonime!

De aceea nu poți decît să faci ochii mari cînd vezi în manualul de română de clasa a V-a ditamai titlul: „Elemente nonverbale în comunicarea orală”. Nu te întrebi ce vrea să zică autorul numai din cauza contradicției, dar te uimește și faptul că terminologia este total inadecvată vîrstei copiilor cărora li se adreseaza manualul (11 ani)!

Prostia din casetă e și mai distractivă, dar nefiind la fel de mare scrisă precum este titlul, îți poate scăpa: „în comunicare orală oamenii folosesc gesturi” (sic!)... Folosind gura, evident! ☺

Iar dacă știi și că manualele au obligația de a folosi sensurile din DEX, atunci te crucești (chiar ateu fiind) cum au putut cei de la minister să îl aprobe (nu trebuia nimeni să se uite peste conținut, titlurile erau suficiente!)