Muzeul regulilor inventate - episodul al III-lea - comparativul

Să ne înțelegem: o campanie pentru promovarea limbii române corecte este o idee foarte bună. Dar ce sens are o campanie de promovare a limbii române dacă e făcută după ureche? De ce ai vrea să promovezi reguli inventate?

Cum să nu promovezi limba română...

„Regula” emisă de cei de la Hyperliteratura este:

Comparativul de superioritate se exprimă cu ajutorul lui „decât”. Prepoziția „ca” se folosește în cazul comparativului de egalitate.

Dacă s-ar fi limitat la asta, încă nu ar fi fost nimic rău (ambele enunțuri fiind incomplete, dar adevărate), însă imaginea – adică, se știe, o mie de cuvinte! – ne clarifică enunțul:

Comparativul de superioritate se exprimă doar cu ajutorul lui „decât”. Prepoziția „ca” se folosește doar în cazul comparativului de egalitate.

Dacă cei care se ocupă de campanie s-ar fi deranjat să deschidă Gramatica limbii române, 2008 – norma actuală, ar fi descoperit la pagina 156 din primul volum cum li se contrazice afirmația imaginea.

Adverbul urmează regula adjectivului (GLR, pagina 603):

Dacă credeți cumva că este o regulă nouă vă înșelați. Iată ce scria în Gramatica Academiei (ediția 1965):

Verdict: regulă inventată!

Manual de limbă română greșită...

Deși principalul rol al manualului de limba română ar fi să învețe elevii cum să vorbească (și să scrie) corect, în unele cazuri situația este taman opusă! Unele mici inadvertențe pot fi rizibile, însă unele gogomănii nu pot fi trecute ușor cu vederea!

Este și cazul acestui manual (care există și în versiune electronică): formularea „copie de pe buletin”, cea pe care autoarele manualului o consideră corectă, este de fapt specifică persoanelor needucate și/sau fără simțul limbii.

Sigur, nu are sens aici să discutăm finețuri lingvistice și să demonstrăm că ar fi mai aproape de limba română o exprimare precum copie a buletinului, astfel că mă voi rezuma la cazul în care vrem musai să folosim o prepoziție: fie de pe, fie după!

Argumentul principal al apărătorilor folosirii lui de pe este cel puțin idiot; citez un profesor de română ratat: „o copie după buletin poate crea ușor confuzia că aceasta s-ar afla în spatele buletinului, ca în «s-a ascuns după ușă»”! Trecem peste faptul că limba nu funcționează așa – posibilitatea de confuzie nefiind o greșeală și nici nu ar putea (ar însemna, printre altele, că toate omonimele reprezintă greșeli de limbă) – argumentul în sine se aplică identic și la varianta preferată de semidocți (de pe): aici nu se mai creează, oare, ușor confuzie (pe buletin am pus o copie și vrem să ne referim la ea)?

Răspunsul îl găsim rapid în gramatică:

 sau în dicționare (vezi definiția lui după din DEX):

DÚPĂ prep. III. [...] 4. Având ca model sau ca exemplu... Face pictură după natură. [...]
VII. (Introduce un atribut) 1. (Arată originea, descendența) [...] 2. (După un substantiv verbal sau cu sens verbal, indică obiectul acțiunii) Adaptare după o nuvelă.

La de pe nu găsim nimic în afară de banalul sens spațial.

Este deranjant faptul că se presupune că acest manual a fost verificat și de autoarele manualului (care se promovează drept cadre didactice cu pretenții) și de niște profesori universitari, cel puțin conform casetei redacționale!

Mulțumesc Ramonei Balaci pentru pont!

Coperta manualului

Pagina 109

Moartea femeii ucise...

Munca la radio este destul de dificilă căci trebuie mult autocontrol pentru a nu comite greșeli de exprimare. Dacă iese porumbelul din gură nu prea mai poți face nimic (poți spera doar că scapă neobservat!). Următoarea propoziție, auzită la o emisiune matinală, m-a amuzat (știrea originală o găsiți aici):

A murit prima femeie ucisă de o mașină autonomă...

Pleonasmele, fiind doar greșeli de stil, nu prea mă stimulează să scriu despre ele, însă „uciderea” morților este unul dintre pleonasmele recurente de pe la noi!

urinal...

România are o tradiție de a boteza inadecvat suplimentele alimentare și medicamentele. Cine are TV nu poate evita, de exemplu, reclama la urinal! Cine nu știe termenul, poate folosi dicționarul:

URINÁL, urinale, s. n. Vas plat de sticlă sau de material plastic prevăzut cu un gât, folosit de bărbații imobilizați la pat pentru urinare. – Din fr. urinal.
sursa: DEX '09 (2009)

Compania care a creat produsul este cehească, are o scuză, însă cei care o vînd/distribuie în România

Dacă în română mai e cum mai e, vorbitorii de limbă engleză care intră în farmaciile noastre sînt, cu siguranță, oripilați (mai ales că producătorii au găsit de cuviință să adauge și cuvîntul englezesc drink pe cutie):

Alarming sight at a Romanian pharmacy; though it actually appears to be a cranberry-based food supplement. pic.twitter.com/0FpNfGlBXA

— Paul Brummell (@PaulBrummell) March 16, 2018

Podeaua... oceanului

Cum o fi oare să scrii despre podeaua oceanului și să nu ți se pară nimic în neregulă?!

Putem compara traducerea aproximativă cu originalul:

Ziua π

Ilustrație: Dreamstime

Astăzi e ziua numărului π (data de 14 martie se scrie în format american 3/14).

O metodă simplă de a reține zecimalele acestuia este prin intermediul mnemotehnicii: Așa e bine a scrie renumitul și utilul număr.

Au apărut inclusiv poezii care folosesc această tehnică: în limba engleză există chiar un volum de poezii cu aproape 4000 de cuvinte și o carte, Not a wake, care are aproape 10.000 de cuvinte (deci și zecimale).

Limba română este mai săracă la acest capitol: am descoperit doar o poezie cu 4 strofe:

Dar o știm: e număr important ce trebuie iubit
Din toate numerele însemnate diamant neasemuit,
Cei ce vor temeinic asta prețui
Ei veșnic bine vor trăi.

Încearcă cineva mai mult?

Laborator măcelărie...

Laborator măcelărie

Laboratorul este locul unde se fac experimente științifice. Prin extensiune putem spune că într-un laborator se prestează muncă asociată cu prepararea manuală (nu industrială) a unor rețete (laborator farmaceutic sau chiar laborator de cofetărie) sau cu creația sau cu cercetarea (laborator de film sau laborator teatral).

LABORATÓR, laboratoare, s. n. Local sau încăpere prevăzută cu instalații speciale, aparate și instrumente pentru experiențe științifice și lucrări practice în domeniul științelor experimentale sau aplicate.

Măcelăria, în schimb, este locul unde se tranșează și se vinde carnea, astfel că asocierea celor două cuvinte este cel puțin hilară, singurul lucru care pe care l-aș putea asocia simultan celor două cuvinte ar fi activitatea prestată de Dr Mengele!

definitivarea listei... finale

În general nu mă simt deranjat de pleonasme (sigur, dacă nu depășesc orice limită), însă dacă un oficial al statului emite un comunicat, atunci presupun că exprimarea este verificată măcar pentru a nu exista ambiguități. Iar dacă citești începutul comunicatului emis de ministrul Ivașcu (atenție, Ministerul Culturii!), nu are cum să nu îți sară în ochi (sau să îți zgîrie urechile) formularea subliniată...

Nu cred că trebuie explicat că verbul a definitiva implică ideea de final...

Puțină fonetică pentru creatorii de subiecte...

De vreo doi ani, evaluarea națională la limba română conține un nou tip de „exercițiu”, care implică numărarea unor litere și sunete. Evident, exercițiul a apărut și la „simulări”, inclusiv la cea de anul acesta:

Prima parte (număratul literelor) este un exercițiu mult prea facil pentru tipul acesta de examen, probabil ar fi nimerit pentru evaluarea la clasa a II-a. Al doilea se vrea un exercițiu cu schepsis (ci-ul din pleci ar fi de fapt un singur sunet), însă există o problemă.

Poate la Centrul Național de Evaluare și Examinare (sau cine o fi responsabil de aceste subiecte) nu se știe că din punct de vedere fonetic africatele se rostesc ca o combinație de sunete. Acesta este cazul lui ci (notat cu č), care de fapt este o combinație de t și ș. Practic pleci trebuie transcris fonetic [pletș] (dacă e să fim exacți scriem [plet͡ʃ]), astfel că unii ar putea spune că este vorba tot de 5 sunete.

Pentru cine nu crede, m-am înregistrat rostind pleci:

și l-am rulat invers (se sude ștelp cu un p final extrem de scurt, aproape insesizabil):

Este oare suficient pentru a „decreta” că ci-ul (indiferent că îl notăm cu č sau cu t͡ʃ) reprezintă două sunete? Poate că nu, dar nici varianta cu un singur sunet nu este mai îndreptățită pentru a fi cea aleasă! Sigur, din punctul de vedere al programei și a ceea ce învață copiii este „corect”, adică în manual se spune că ci (sau, dacă preferați, č) este un singur sunet. Totuși, nu este taman corect ca pentru un examen să fii obligat să reții informații care, dacă nu-s incorecte, măcar neclare tot pot fi considerate.

P.S. Dacă luăm la bani mărunți și al doilea punct din exercițiu descoperim altă potențială hibă: rostind încet cu viteză normală avem vocala nazalizată î, care poate fi considerată și ea un singur sunet.

stevia și ștevia...

Contrar credinței populare, stevia (stevia rebaudiana – plantă din care se extrage un îndulcitor acaloric) și ștevia (Rumex patientia – plantă folosită la ciorbă și în medicina naturistă) nu reprezintă același lucru (cele două nefiind nici măcar în același ordin de plante)!