Este și cazul acestui manual (care există și în versiune electronică): formularea „copie de pe buletin”, cea pe care autoarele manualului o consideră corectă, este de fapt specifică persoanelor needucate și/sau fără simțul limbii.
Sigur, nu are sens aici să discutăm finețuri lingvistice și să demonstrăm că ar fi mai aproape de limba română o exprimare precum copie a buletinului, astfel că mă voi rezuma la cazul în care vrem musai să folosim o prepoziție: fie de pe, fie după!
Argumentul principal al apărătorilor folosirii lui de pe este cel puțin idiot; citez un profesor de română ratat: „o copie după buletin poate crea ușor confuzia că aceasta s-ar afla în spatele buletinului, ca în «s-a ascuns după ușă»”! Trecem peste faptul că limba nu funcționează așa – posibilitatea de confuzie nefiind o greșeală și nici nu ar putea (ar însemna, printre altele, că toate omonimele reprezintă greșeli de limbă) – argumentul în sine se aplică identic și la varianta preferată de semidocți (de pe): aici nu se mai creează, oare, ușor confuzie (pe buletin am pus o copie și vrem să ne referim la ea)?
Răspunsul îl găsim rapid în gramatică:
sau în dicționare (vezi definiția lui după din DEX):
DÚPĂ prep. III. [...] 4. Având ca model sau ca exemplu... Face pictură după natură. [...]La de pe nu găsim nimic în afară de banalul sens spațial.
VII. (Introduce un atribut) 1. (Arată originea, descendența) [...] 2. (După un substantiv verbal sau cu sens verbal, indică obiectul acțiunii) Adaptare după o nuvelă.
Este deranjant faptul că se presupune că acest manual a fost verificat și de autoarele manualului (care se promovează drept cadre didactice cu pretenții) și de niște profesori universitari, cel puțin conform casetei redacționale!
Mulțumesc Ramonei Balaci pentru pont!
Coperta manualului |
Pagina 109 |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu