Este și cazul acestui manual (care există și în versiune electronică): formularea „copie de pe buletin”, cea pe care autoarele manualului o consideră corectă, este de fapt specifică persoanelor needucate și/sau fără simțul limbii.
Sigur, nu are sens aici să discutăm finețuri lingvistice și să demonstrăm că ar fi mai aproape de limba română o exprimare precum copie a buletinului, astfel că mă voi rezuma la cazul în care vrem musai să folosim o prepoziție: fie de pe, fie după!
Argumentul principal al apărătorilor folosirii lui de pe este cel puțin idiot; citez un profesor de română ratat: „o copie după buletin poate crea ușor confuzia că aceasta s-ar afla în spatele buletinului, ca în «s-a ascuns după ușă»”! Trecem peste faptul că limba nu funcționează așa – posibilitatea de confuzie nefiind o greșeală și nici nu ar putea (ar însemna, printre altele, că toate omonimele reprezintă greșeli de limbă) – argumentul în sine se aplică identic și la varianta preferată de semidocți (de pe): aici nu se mai creează, oare, ușor confuzie (pe buletin am pus o copie și vrem să ne referim la ea)?
Răspunsul îl găsim rapid în gramatică:
sau în dicționare (vezi definiția lui după din DEX):
DÚPĂ prep. III. [...] 4. Având ca model sau ca exemplu... Face pictură după natură. [...]La de pe nu găsim nimic în afară de banalul sens spațial.
VII. (Introduce un atribut) 1. (Arată originea, descendența) [...] 2. (După un substantiv verbal sau cu sens verbal, indică obiectul acțiunii) Adaptare după o nuvelă.
Este deranjant faptul că se presupune că acest manual a fost verificat și de autoarele manualului (care se promovează drept cadre didactice cu pretenții) și de niște profesori universitari, cel puțin conform casetei redacționale!

Mulțumesc Ramonei Balaci pentru pont!
![]() |
Coperta manualului |
![]() |
Pagina 109 |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu