condescendent

Etimologic, condescendent ar însemna a (te) coborî (descendere) cu ceilalți/împreună (con-), adică „cel care se coboară (de bună voie) la nivelul celor considerați inferiori”. De aici a apărut sensul primar, „cel care renunță la privilegiile sale”. Nu e departe de sensul pozitiv din limba română (cel care își arată amabilitatea față de cineva). Sensul peiorativ s-a impus (mai ales în engleză), însă pare evident că nu are legătură cu sensul de bază (deci putem presupune că este o greșeală care a devenit normă).

În Trésor de Langue Français definiția lui condescendant are două sensuri, unul fiind «Qui condescend par désir de plaire ou de comprendre; arrangeant, indulgent.», celălalt fiind cel peiorativ (dar verbul de la care provine are numai sensul pozitiv). În engleză la fel: în Collins Dictionary definiția lui condescend are ambele sensuri (vezi mai jos). De altfel în Pride and Prejudice (condescension) este folosit cu sensul pozitiv, nu cel peiorativ.

Conform lui Al. Graur, condescendență «nu înseamnă „respect”, cum cred unii (și DEX), ci „atitudine binevoitoare față de un inferior” (e din aceeași familie cu a descinde, care înseamnă „a coborî”)».

Din nou despre „brucsel”

După principiul „monsieur scriem, monsieur zicem”, unii pronunță numele capitalei Belgiei cu [ks], ca și cum ar pronunța un nume în română. Mai ciudat este că într-un program RFI (ascultă emisiunea la secunda 35) pronunță tot cu [ks], în ciuda faptului că nici în română, nici în franceză nu ar trebui să se pronunțe așa (de altfel majoritatea colegilor francezi de la RFI pronunță brüsel)!

Cum pronunțăm numele unui oraș străin în română? Regula din DOOM este destul de simplă: dacă există o formă adaptată în limbă, se folosește aceea, dacă nu, se folosește pronunția din țara respectivă. Deși nu există o formă adaptată, DOOM-ul nu lasă loc de interpretări în privința pronunțării numelui capitalei Belgiei:

Cum se pronunță în Belgia? Avem două comunități mari: valonii (care vorbesc franceza) și flamanzii (care vorbesc neerlandeză); în franceză numele capitalei se scrie Bruxelles și se citește brüsel (cu accent pe e), în neerlandeză se scrie Brussel și se citește brusăl (cu accent pe u). Interesant că în pagina dicționarului wiki se specifică și pronunția cu k, dar autorii au simțit nevoia să clarifice că pronunția este folosită de străini!

Editare ulterioară (am mai adăugat niște argumente):

• în Franța x-ul nu se pronunță neapărat [ks] (de exemplu Auxerre), deci un argument în acest sens nu poate fi valid;
• în limba engleză se pronunță ceva de genul [brasăls], deci nici vorbă de [ks];
• nu poate fi vorba de o pronunție românească, căci ar fi fost [brukseles].

funeralii sau funerarii?

Răspunsul este simplu: dacă ne referim la ceremonie, putem spune numai funeralii. Funerar există și el, dar este adjectiv și trebuie să determine un alt substantiv (de exemplu „ceremonie funerară”)! În general este cunoscută această diferențiere, dar cu ocazia asta am descoperit corigenții la limba română: HotNews, ProTV, Europa Liberă sau ziare.com. Nu știu dacă autorii articolelor au preluat greșeala de la Guvern (vezi ședința din 6 decembrie 2017) sau a existat o altă sursă (la prima vedere e puțin probabil ca aceeași greșeală să apară în mai multe locuri, independent)!

totalitarisme...

În general, substantivele abstracte (terminate în -ism: comunism, totalitarism, nazism sau nu: tineret, foame) nu au plural. De aceea pare curios că tocmai Universitatea din București a găsit de cuviință să încalce norma (fie ea DOOM², fie GLR2008), cînd era mult mai simplu (și mai corect) să fie numit „Centrul de Cercetare a Regimurilor Totalitare”?

Inovații gastronomice...

M-am obișnuit ca reclamele la produse gastronomice să scoată ce e mai rău din limbă sub pretenția „creativității”, dar cu inovațiile lingvistice de pe unele etichete ale produselor din magazin încă nu (probabil unora le scapă faptul că boeuf înseamnă vită în limba franceză, însă este greu de crezut că cineva ar putea crede că fasolea este un pește, că vinetele sînt sturioni sau că cineva mulge migdalele)!

Notă: în Franța au fost interzise denumirile de alimente care pot induce în eroare cumpărătorii privind conținutul.