Am descoperit în cuprinsul Cărții de adrese a Bucurescilor – redenumit apoi în Anuarul Bucurescilor din 1883; un echivalent de azi ar fi Pagini Aurii – o listă de (categorii de) meserii care, conform autorilor, ar fi fost utile în acea perioadă. Sigur, nu este un nomenclator complet de meserii, dar poate oferi o imagine destul de bună a evoluției, inclusiv a limbii (în paralel cu tehnologia și nevoile societății)!
De ce limbă? Din cele peste 130 de activități din listă mai există azi mai puțin de jumătate – doar cam o treime dacă eliminăm și dubletele – cele mai multe fiind meserii înlocuite în procesul de industrializare și automatizare. Remarcăm ponderea industriei ușoare (obsesia pentru îmbrăcăminte nu e de ieri, de azi) – mai mult de un sfert dintre activități – și, deloc surprinzător, a meseriilor care au legătură cu crearea produselor pentru casă.
În plus, tot la capitolul limbă, putem observa și modificările semantice apărute în această perioadă: de exemplu pensionarul, care de fapt era administratorul unei pensiuni, sau brașoveanul, în fapt vînzătorul de brașovenii (produse specifice ardelenești – trebuie ținut cont că în acea perioadă Transilvania nu era parte a României). Mi se pare interesant și că se face distincția între doctori și licențiații în medicină!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu