Foto: ichkoche.at |
duminică, 27 noiembrie 2016
ștrudel
prieten de-al meu sau prieten de-ai mei?
Dacă un semidoct începe să inventeze (sau să preia pe nemestecate) reguli gramaticale ca să-ți arate el ție cum greșești, probabil că soluția cea mai bună e să îl lași în plata Domnului. Ce te faci, însă, cînd un om cult, bun traducător, începe să popularizeze reguli inventate într-o emisiune TV? Sigur, echipa de redactori îi pregătește materialul, el nu este lingvist de meserie, editurile cu care a lucrat or fi avut reguli suplimentare, însă toate astea nu-l scuză! Gramatica nu lasă loc de întors: „un prieten de-al meu” este corectă, ba preferată (și, în plus, demontează presupusa echivalență de–dintre):
Adăugare ulterioară: Și în DOOM (secțiunea 6.5. punctul 4) se susține un lucru similar:
!În construcția cu prepoziția de (care și-a pierdut sensul partitiv, dobândind sensul „de felul”) + pronume posesiv, norma actuală admite atât pluralul, cât și singularul: !un prieten de-ai mei/de-al meu, o prietenă de-ale mele/de-a mea.
duminică, 20 noiembrie 2016
Conjugarea verbelor
Acum mai bine de 10 ani apărea Gramatica Limbii Române (GLR2006) cu scopul declarat de a aduce la zi gramatica (trecuseră mai bine de 40 de ani de la ultima ediție academică). Firesc, aceasta ar fi trebuit să devină norma la care să se alinieze programele școlare. Ușor de zis, greu de realizat!
Conform noilor norme nu mai există doar 4 conjugări ale verbelor, ci 11 (lucru care permite o descriere mai bună a acestor clase), dar, cum ne așteptam, în școală se merge încă pe vechiul sistem! Sigur, se mai adaugă și clasa verbelor neregulate (acum luată separat).
Conform noilor norme nu mai există doar 4 conjugări ale verbelor, ci 11 (lucru care permite o descriere mai bună a acestor clase), dar, cum ne așteptam, în școală se merge încă pe vechiul sistem! Sigur, se mai adaugă și clasa verbelor neregulate (acum luată separat).
Nu are cum să nu ajute un tabel care să prezinte schematic corespondența dintre cele două norme, în special pentru a arăta că schimbarea nu este dramatică (de fapt singura problemă este numerotarea, clasele în sine fiind ușor de reținut):
Conjugare GLR 2008 | Conjugare GLR 1965 | Exemple | Caracteristici | Numită tradițional |
1 | 1 | - a ara, - a afla, - a peria |
- infinitiv în -a - indicativ prezent persoana 1: ∅, i sau u - indicativ prezent persoana 3 singular = 3 plural (-ă) |
conjugarea I tare |
2 | - a aranja, - a bloca, - a salva |
- infinitiv în -a - indicativ prezent persoana 1: -ez - indicativ prezent persoana 3 singular = 3 plural (-ă) |
conjugarea I slabă | |
3 | 4 | - a coborî, - a doborî, - a omorî |
- infinitiv în -î - indicativ prezent persoana 1: ∅ - indicativ prezent persoana 3 singular = plural (-ă) |
conjugarea a IV-a (în î) tare |
4 | - a acoperi, - a diferi, - a sui |
- infinitiv în -i - indicativ prezent persoana 1: ∅ - indicativ prezent persoana 3 singular = 3 plural (-ă) |
conjugarea a IV-a (în i) tare | |
5 | - a adormi, - a fugi, - a sări |
- infinitiv în -i - indicativ prezent persoana 1: ∅ - indicativ prezent persoana 1 singular = 3 plural |
||
6 | - a citi, - a mări, - a isprăvi |
- infinitiv în -i - indicativ prezent persoana 1: -esc - indicativ prezent persoana 1 singular = 3 plural |
conjugarea a IV-a (în i) slabă | |
7 | - a hotărî, - a urî, - a zăvorî |
- infinitiv în -î - indicativ prezent persoana 1: -ăsc - indicativ prezent persoana 1 singular = 3 plural |
conjugarea a IV-a (în î) slabă | |
8 | 2 | - a părea, - a plăcea, - a tăcea |
- infinitiv în -ea - indicativ prezent persoana 1: ∅ - indicativ prezent persoana 3 singular = 3 plural |
conjugarea a II-a |
9 | 3 | - a așterne, - a face, - a trece |
- infinitiv în -e - indicativ prezent persoana 1 singular = 3 plural - participiu în -(u)t |
conjugarea a III-a |
10 | - a arde, - a merge, - a trage |
- infinitiv în -e - indicativ prezent persoana 1 singular = 3 plural - participiu în -s - infix perfect simplu -s- |
||
11 | - a coace, - a frige, - a suge |
- infinitiv în -e - indicativ prezent persoana 1 singular = 3 plural - participiu în -(p)t - infix perfect simplu -s- |
Interesant este că site-ul onor Ministerului Educației ne trimite să citim programa pentru disciplina Limbă și comunicare la site-ul Institutului de Științe ale Educației! Și, mai surprinzător, nu am descoperit în programă nimic despre clasificarea verbelor după tipul conjugării!
marți, 8 noiembrie 2016
inedit sau insolit?
Se știe că vocabularul se construiește în mare măsură prin extrapolarea sensului cuvintelor necunoscute din context. Cum multă vreme contextul a fost limitat la școală și la cărți, efectele folosirii incorecte a cuvintelor au fost puternic limitate, însă din momentul în care rolul educativ al lecturii a fost preluat de către audiovizual propagarea greșelilor s-a făcut fără nici o opreliște. Ca urmare majoritatea (lipsită de interes față de calitatea transmiterii informației verbale) a început procesul de simplificare a limbii.
Un caz tipic al acestui asalt este „lupta” dintre inedit și insolit:
Deși cele două au arii semantice total diferite, în ultimii 20-30 de ani, inedit a acoperit încet-încet teritoriul lui insolit. Drept rezultat insolit a devenit din ce în ce mai puțin folosit: conform Google raportul ocurențelor celor două cuvinte în știrile recente este de 100:1 în favoarea lui inedit, iar raportul căutărilor 10:1.
În ziua de azi majoritatea ocurențelor lui inedit folosesc sensul care ar fi mai curînd al lui insolit: avem astfel hotel inedit, mijloc de transport inedit sau parteneriat inedit, ba avem un Inedit TV și rubrica Inedit la știri, iar cazurile cînd e folosit corect par a fi mai curînd rodul întîmplării: jurnal inedit. Întrebarea care se pune e ce facem noi: păstrăm o limbă română bogată și expresivă sau îl părăsim pe insolit și îl folosim numai pe inedit pînă se va norma folosirea sa greșită?
Un caz tipic al acestui asalt este „lupta” dintre inedit și insolit:
INEDÍT, -Ă, inediți, -te, adj. Care nu a mai fost publicat, care se publică pentru prima oară. ♦ Fig. Necunoscut mai înainte; nou, neobișnuit. – Din fr. inédit, lat. ineditus.
INSOLÍT, -Ă, insoliți, -te, adj. Care surprinde prin caracterul său neobișnuit; neuzitat. – Din fr. insolite, lat. insolitus.Pe scurt, inedit este un lucru nou, necunoscut înainte (fie că este un manuscris, la sensul propriu, fie altceva, la figurat), insolit este un lucru care surprinde. Faptul că și la inedit și la insolit avem în dicționare sinonimul neobișnuit nu înseamnă că cele două reprezintă același lucru, ci pur și simplu că aria semantică a lui neobișnuit cuprinde aria semantică a ambelor cuvinte.
Deși cele două au arii semantice total diferite, în ultimii 20-30 de ani, inedit a acoperit încet-încet teritoriul lui insolit. Drept rezultat insolit a devenit din ce în ce mai puțin folosit: conform Google raportul ocurențelor celor două cuvinte în știrile recente este de 100:1 în favoarea lui inedit, iar raportul căutărilor 10:1.
În ziua de azi majoritatea ocurențelor lui inedit folosesc sensul care ar fi mai curînd al lui insolit: avem astfel hotel inedit, mijloc de transport inedit sau parteneriat inedit, ba avem un Inedit TV și rubrica Inedit la știri, iar cazurile cînd e folosit corect par a fi mai curînd rodul întîmplării: jurnal inedit. Întrebarea care se pune e ce facem noi: păstrăm o limbă română bogată și expresivă sau îl părăsim pe insolit și îl folosim numai pe inedit pînă se va norma folosirea sa greșită?
vineri, 4 noiembrie 2016
marți, 1 noiembrie 2016
Teste lingvistice IKEA
Dacă ați fost în ultimul an la IKEA cu siguranță ați observat că există descrieri criptice pentru unele produse. Cele mai multe sînt ușor de înțeles:
Apropo, știe cineva care e motivul existenței acestor abrevieri ciudate? Pare suficient spațiu liber pe afiș...
Răspunsul este pătură nivel scăzut căldură!
- prn moale este „pernă moale”, iar
- cearșaf+elstc este „cearșaf + elastic”.
Temă pentru acasă: ce înseamnă ptr nvl scz cldr (eu zic că lipsește un t)?
Apropo, știe cineva care e motivul existenței acestor abrevieri ciudate? Pare suficient spațiu liber pe afiș...
ptr nvl scz cldr = ghici! |
Cearșaf + elstc = cearșaf + elastic |
prn moale = pernă moale |
Răspunsul este pătură nivel scăzut căldură!
Cele mai căutate cuvinte în octombrie 2016
Imaginea asociată cuvîntului lunii - aserțiune |
de căutări ar fi fost un pic modificată de aceste cuvinte (așa că am decis să le excludem). Iată topul:
- aserțiune - ceva nou! :) Nu am descoperit nici o emisiune TV sau subiecte de examen care să îl conțină...
- empatie - ca de obicei în top 5;
- celeritate - legătură clară cu corupția din România și cu termenele de judecată;
- autumnal - de sezon!
- eolian
- pluvial
- temporal
- virtuos
- iminent
- solitar
Cîștigătorul este de departe aserțiune (pe care l-am promovat drept Cuvîntul lunii)! Pentru comparație, cuvîntul de pe locul al doilea – empatie – are aproximat jumătate din numărul de căutări!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Etichete
Adevărul
(10)
adjectiv
(3)
Agerpres
(8)
Alexandru Graur
(14)
Antena 3
(10)
articol sportiv
(4)
Auchan
(8)
B1
(3)
barbarism
(20)
BBC
(3)
beție de cuvinte
(7)
clasificat
(3)
Constituția
(3)
cratimă
(10)
cum ne exprimăm corect
(51)
cum pronunțăm corect
(19)
cum scriem corect
(44)
cuvinte folosite greșit
(256)
cuvinte inventate
(17)
cuvinte încîlcite
(4)
cuvinte pocite
(4)
cuvinte rar folosite
(3)
cuvinte redescoperite
(12)
cuvinte scrise greșit
(53)
cuvinte străine
(7)
decît
(4)
DEX
(17)
dexonline
(36)
diacritice
(9)
Digi
(23)
Digi 24
(64)
DOOM
(6)
DOOM2
(28)
Emil Grădinescu
(3)
eroare semantică
(6)
erori DEX
(3)
erori DOOM
(1)
etimologie
(43)
Evaluarea Națională
(7)
Evenimentul zilei
(17)
false friends
(10)
fotbal
(10)
furculision
(6)
Gabriela Vrînceanu Firea Pandele
(4)
grad de comparație
(3)
gramatică
(5)
greșeli de scriere monumentale
(4)
HBO
(7)
hipercorectitudine
(5)
inconsecvențe DOOM2
(7)
î din i
(6)
jurnaliști
(101)
Libertatea
(9)
lipsă de logică
(12)
Liviu Pop
(3)
mama ei de topică!
(4)
marketing
(11)
Ministerul Educației
(6)
monumente
(3)
muta cum liquida
(9)
noștrii
(6)
nume de persoane
(7)
ortografie
(21)
oximoron
(11)
Parlament
(3)
pațachină
(1)
pleonasm
(32)
plural
(10)
politician
(7)
presă
(5)
prim-ministru
(7)
programă
(3)
prostul nu e prost destul...
(3)
publicitate
(12)
Radu Paraschivescu
(2)
Realitatea TV
(16)
reforma ortografică
(9)
reporter
(2)
rimel
(1)
România Liberă
(16)
s-a răsturnat căruța cu proști
(5)
SRI
(2)
statistici
(10)
Stelian Tănase
(2)
texte juridice
(3)
top căutări
(25)
traducere
(18)
traduceri proaste
(26)
virgula
(9)
vroiam
(1)