Ceferiștii francezi...

Această minunată perlă de jurnalism este disponibilă în acest articol! Oare nu o ști autorul că în CFR, R-ul provine de la „român”?

morminte sau mormînturi

La sugestia unui utilizator, am creat un sondaj pe tema asta (vezi rezultatele în dreapta), cu scopul de a afla cam care este situația limbii române (mulți preoți avînd obiceiul să folosească o limbă arhaică, în noaptea de Înviere și nu numai).

Rezultatele sînt cele din dreapta

Trebuie făcute, totuși, cîteva remarci:
1. Singura formă acceptată de plural de normă (DOOM2) este morminte.

2. Cu toate aceste, multe comentarii sugerau că varianta de plural mormînturi ar fi acceptată sau, mai ciudat, că ar fi un „arhaism”, deci, din motivul acesta, pluralul trebuie acceptat. Lăsînd la o parte termenul greșit („arhaism”), formele arhaice de plural nu au cum fi acceptate, căci norma încearcă exact opusul: să creeze o limbă unitară. Dacă nu s-ar întîmpla așa, atunci limba ar fi un haos total, unde am întîlni în aceleași texte școli și școale, piersici și piersice, țărănci și țărance. Singurul loc unde se acceptă formele arhaice, acum considerate greșite, îl reprezintă expresiile: a pune bețe-n roate, merge ca pe roate (nu în roți) sau a băga pe cineva în boale (nu în boli).

3. Mergînd pe principiul „la Roma faci ca romanii”, pronunțarea trebuie să fie conformă cu normele bisericii. Și în acest caz trebuie folosită forma din dicționare, morminte, căi aceasta este folosită și de Patriarhie, dar și de patriarhul Daniel.

4. Nu în ultimul rînd, uzul este în favoarea lui morminte: căutările pe Google după versul „și celor din morm.... viață dăruindu-le” relevă 10.000 de documente cu forma morminte și doar 2500 cu mormînturi.

Pluralul lui schelet...

În mod curios, deși nici un dicționar nu a atestat vreodată forma de plural scheleți, aceasta se regăsește (cel puțin conform Google) la paritate cu forma corectă, schelete (circa 130.000 de pagini fiecare). Egalitatea aproximativă este prezentă și în sondajul creat pe pagina de facebook a dexonline!

Acest articol mi-a declanșat scrierea, dar greșeala apare cam peste tot: în vorbirea curentă, în bloguri, în presă și chiar în literatură.

Interesant este faptul că au apărut tot felul de explicații care mai de care mai fantasmagorice pentru explicarea fenomenului (repet, de amploare), cum ar fi dorința oamenilor de a crea o distincție între scheletul – totalitatea oaselor și scheletul – ființă fictivă, însă, conform sondajelor făcute (neștiințifice, e adevărat), diferențierea există numai în teorie: puține persoane folosesc ambele variante și fac o reală diferențiere între sensuri.


Mai curînd fenomenul este explicabil prin tendința din limbă de a forma pluralul în -i, ceea ce la neutru implică migrarea către masculin (*scheleți, *robineți, *paleți), iar la feminin crearea unor plurale asociate cu incultura (*ciocolăți, *crătiți, *cravăți).

*Crează lovește din nou!

Cred că toată lumea e de acord că nivelul jurnalismului este în scădere, iar asta include și limba română folosită de aceștia. Totuși nu te-ai aștepta ca o redacție serioasă să permită într-un articol greșeli de școală generală! Dacă știe că are colaboratori care au probleme cu ortografia, redacția ar face bine să folosească serviciile unui corector (sau, mă rog, să își asume pierderile la capitolul imagine).

În articolul MRÎ sau eufonia ca temă politică, autorul dorește să exploateze o temă artificial creată pe rețele de socializare (cea referitoare la prescurtarea numelui partidului), însă reușește să dea cu oiștea-n gard!

Astfel, în doar două fraze, autorul reușește să facă mai multe greșeli (ortografie, vocabular... găsești tot ce vrei!):

1. Numește acronim prescurtarea numelui partidului, în ciuda faptului că acronimele reprezintă altceva (cuvinte formate din prescurtări: aprozar, SIDA șamd). Dacă vrem neapărat să numim altfel abrevierea unui nume de partid, atunci îi spunem siglă.
2. Creează sigla folosind diacritice, deși acestea nu conțin în mod normal diacritice (vezi și articolul acesta): de exemplu Întreprinderea Optica Română nu se prescurtează Î.O.R., ci I.O.R.; nici Inspectoratul Școlar al Municipiului București nu se prescurtează IȘMB, ci ISMB. De fapt prescurtarea normală ar trebui să fie MRI.
3. Spune că prescurtarea este nepronunțabilă. Bunul simț ar trebui să ne spună că abrevierile se aplică numai în scris, iar dacă vrem să o pronunțăm, o pronunțăm pe litere: i-o-re (IOR), i-se-me-be (ISMB), me-re-i (MRI)! Chiar și varianta inventată, cea cu î, este pronunțabilă: me-re-î.
4. Nu mai insist pe crează (am mai scris despre greșeală aici și aici), dar trebuie spus că acest tip de greșeală arată fie lipsa cunoașterii ortografiei de bază a limbii, fie o neglijență în redactare!
5. Nu știu ce înseamnă eufonie în viziunea autorului, însă din context pare că se referă la un sens exact opus, cel de cacofonie! Sigur, pronunțarea unei sigle neconforme cu limba română (MRÎ me-re-î) este cacofonică, dar asta înseamnă că autorul se contrazice singur, căci ceva mai sus susținea nepronunțabilitatea combinației de litere!

Abrevieri, sigle, acronime, logouri...

În momentul în care am postat sondajul știam că există o confuzie în cazul acestui termen, însă nu mi-a trecut prin cap că „lupta” va fi așa de dezechilibrată (mă așteptam la un scor de 50%-50%)!

Nu trebuie totuși să dramatizăm situația: inclusiv DEX comite greșeala aceasta la definirea cuvintelor logo și buletin!

LOGO, logouri, s. n. 1. Simbol, siglă formată dintr-un ansamblu de semne grafice, care constituie marca unui produs sau a unei firme. [...] – Din fr. logo.

BULETÍN, buletine, s. n. [...] 3. (În sintagma) Buletin de vot = imprimat cuprinzând numele candidaților și siglele partidelor, folosit în exercitarea dreptului la vot. – Din fr. bulletin.

în ciuda faptului că sigla este definită corect:

SÍGLĂ, sigle, s. f. Prescurtare convențională formată din litera inițială sau din grupul de litere inițiale folosite în inscripții, în manuscrise etc. pentru a evita cuvintele sau titlurile prea lungi. – Din fr. sigle, lat. sigla.

și că în Legea partidelor nu se vorbește de siglă, ci de semn permanent!

Mai greu de descoperit ar fi motivul confuziei dintre siglă și logo, căci siglă are în toate limbile în care există termenul  – franceză (sigle), spaniolă (sigla), italiană (sigla), germană (Sigel) – doar sensul de prescurtare. Pare destul de evident că sensul greșit „imagine, logo” a reușit să se extindă numai pentru că, fiind un termen necunoscut de majoritate, nu a generat vreun „conflict” în mintea vorbitorului. OK, dar de ce logo a fost tradus prin siglă? Singura explicație posibilă ar fi că cineva foarte „grijuliu” cu limba română a dorit să nu folosească „barbarul” logo și a preferat să folosească greșit siglă. Azi greșeala pare să se fi generalizat. Oare mai are sens să încercăm să corectăm greșeala sau trebuie ca greșeala să fie acceptată?

Confuzia va crește la descoperirea definiției lui acronim – multă lume confundă sigla cu acronimul – bănuiesc că sursa greșelii este exact ideea greșită pe care o au despre înțelesul lui siglă (coroborat cu faptul că în limba engleză acronym are și sensul „acronim”, dar și sensul „siglă” din limba română):

ACRONÍM, acronime, s. n. Cuvânt format din prima sau primele litere ale cuvintelor dintr-o sintagmă, dintr-o expresie, dintr-un titlu etc. – Din fr. acronyme.

Este destul de clar că și sigla și acronimul reprezintă abrevieri (prescurtări), însă diferența specifică este mai greu de observat (de aceea am evidențiat-o). În mod cert, nu toate prescurtările devin acronime, ci doar cele care devin cuvinte de sine stătătoare! Ca să dau și un exemplu, CFR este o siglă, nu un acronim, iar SIDA este și o siglă și un acronim!

În plus, trebuie spus că siglele și acronimele nu acceptă de obicei diacritice: avem ISMB nu IȘMB (Inspectoratul Școlar al Municipiului București) sau I.O.R., nu Î.O.R. (Întreprinderea Optică Română), spre deosebire de abrevieri (de exemplu: șamd – și așa mai departe, î.e.n. – înaintea erei noastre)!

Din păcate nu am descoperit prea multe articole scrise de lingviști care să trateze problematica generală a abrevierilor (DOOM și GLR evită detaliile despre subiect), singurul articol interesant despre confuzia între acești termeni fiind acesta!