Chinurile gastronomice ale limbii române

În restaurantele patriei se păstrează valorile tradiționale, iar tradiția violării limbii române sub pretexte gastronomice este perpetuată (mde, valorile tradiționale!).

Că rucola este foarte nărăvașă și trebuie dresată înainte de a fi pusă în salată probabil știe toată lumea! În schimb, puțină lume știe că se scrie corect zalhana, nu zahana (iar cei pedanți știu și că activitatea principală a zalhanalelor o reprezintă ovinele)...

Uneori, limba română nu este suficientă pentru exhibarea afectării și se apelează la limba franceză.

Doar că în franceză gourme înseamnă un pic altceva (numele unei boli), iar scris cu accent – gourmé – înseamnă „rigid, pompos, țeapăn”)! Cine știe, poate pe cei de la Hanul Berarilor i-a ajutat Dan Puric la crearea meniului! Apropo, nici dacă ar fi fost scris corect (gourmet) nu ar fi fost mai puțin distractivă combinația oximoronică între fast food și mîncarea rafinată... Nu întîmplător apelativul cîrnați (vezi rețeta „gourme”) nu îi vizează pe cei care exagerează cu rafinamentul!

Ajungem la climax în momentul în care citim meniul online al restaurantului Maize de unde dau un singur exemplu: caracatiță ciobănească servită cu mousse de mămăligă, sos de capră și ulei de brad! Comentariile sînt inutile!

„Ciorbă de burtă vegetariană din ciuperci”

Dacă e vorba de mîncare la modă, trebuie să vorbim și despre vegetarieni, în special despre cei care mai tot timpul fac referințe la mîncărurile cu carne, chiar dacă asta înseamnă să construiască sintagme rizibile (fie că e burta vegetariană, fie că e burta din ciuperci). Trebuie să recunosc că e un obicei pe care nu mi-l explic: cum foarte probabil referința către carne și obiceiurile „barbare” îi va alunga pe vegetarienii convinși, înseamnă că rețeta se adresează vegetarienilor de conjunctură, caz în care eticheta „vegetariană” chiar este în plus!

Nu trebuie să-i uităm nici pe canibalii care vor să se hrănească bio și îi preferă pe vegetarieni (probabil pentru că au mai puțin toxine în organism)! Totuși nu trebuie să blamăm folosirea cuvîntului sandwich în forma de bază, englezească, căci nici măcar DOOM2 nu este foarte hotărît: deși recomandă sandvici și sendviș, în cuvintele compuse se preferă senviș și senvici (cam cum pronunță toată lumea: cu e și fără d)!