Cum trebuie să arate o definiție în dicționar?

Deseori nu sîntem mulțumiți de definițiile pe care le găsim în dicționare, dar nu avem suficiente cunoștințe pentru a spune exact ce ne deranjează. Mai mult decît lexicografii, logicienii au stabilit niște criterii:

Definiția trebuie:

1. să se facă prin genul proxim și diferența specifică (vezi Aristotel, genus proximum și differentia specifica).
2. să se facă prin caractere esențiale și nu prin accidente.
3. să permită substituția cu cuvîntul definit (condiția pascaliană, definiens vs definiendum).
4. să se potrivească cuvîntului definit și numai lui (toto et soli definito).
5. să nu fie tautologică (construită idem per idem) sau să fie circulară (circulus in definiendo sau diallela).
6. să nu conțină contradicții (nici contradictio in terminis, nici contradictio in adjecto).

Ca să exemplificăm un pic, în definiția fluierului (DEX 2009), termenii importanți de mai sus:

Fluierul este un instrument muzical popular de suflat, alcătuit dintr-un tub subțire de lemn prevăzut cu găuri.

Ce informații extragem:

• Cuvîntul definit (definendum) este fluier;
• Definiția, glosa (definiens) este instrument muzical popular de suflat, alcătuit dintr-un tub subțire de lemn prevăzut cu găuri;
• Genul proxim (genus proximum) este instrument muzical de suflat;
• Diferența specifică (differentia specifica) este alcătuit dintr-un tub subțire de lemn prevăzut cu găuri;

Să verificăm cele 6 condiții:

1. Se verifică, după cum se vede mai sus;
2. Nu se verifică, instrumentul numit fluier putîndu-se crea și din alte materiale (metal sau trestie);
3. Se verifică doar în parte;
4. Nu se verifică, definiția se potrivește și cavalului, cobuzului, tilincăi, trișcăi șamd
5. Se verifică - nu este tautologică sau circulară;
6. Se verifică - nu are contradicții;