Vomitoriu |
VOMITÓRIU, vomitorii, s. n. (în Antichitatea romană) Loc pe unde ieșea lumea din circ după terminarea spectacolului. – Din lat. vomitorium.Sigur, cele două cuvinte au origine comună, însă semidoctismul și etimologia populară și-au făcut treaba!
Sursa: DEX '09 (2009)
Editare ulterioară:
Trebuie să adaug aici și mostra de „cultură” pe care o au și oamenii cu pretenții! (Am zis că se potrivește pentru că, în opinia mea, emoțiile nu îi fac pe actori să se ducă pe coridorul de ieșire din teatru... 😀)
Un comentariu:
E interesant. Probabil ca, fara acest articol, nu m-as fi sesizat daca vedeam cuvantul folosit - intr-un film sa spunem - cu intelesul eronat.
As risca sa spun insa ca, acelasi lucru poate fi valabil pentru [peste] 99% din cei cu studii superioare [din oricare tara civilizata a lumii]. Fiindca nu este un cuvant folosit. Chiar pare o adoptie fortata intr-un dictionar roman (nu se regaseste nici macar in italiana). Acestea fiind spuse, mi se pare fortata legatura cu ... semidoctismul. Ramane doar o chestie ... inedita.
Ce poate fi mai interesant, este faptul ca acest cuvant, vomitoriu, a circulat in limba romana ca adjectiv (v. sufixul arhaic, ca la "iute varsatoriu de sange"), cu intelesul "care produce vomitu" si exemple de utilizare "betivu vomitoriu, vomitoriu de injurature".
Sub acest inteles este consemnat in "Dictionariulu limbei romane" redactat la 1876 de [veti recunoaste cateva nume] August Treboniu Laurian, Ioan C. Massim, George Barițiu, Iosif Hodoșiu, "dupo insarcinarea data de Societatea academica romana" (volumul 2, pag. 1609).
Trimiteți un comentariu