ministru decapitat...

„Cel mai bun portal de știri” lovește din nou și decapitează foști miniștri:

Aș fi vrut să văd la sfîrșitul articolului un mesaj de genul: „Nici un ministru nu a fost rănit pe durata scrierii acestui articol”...

expertiza și limbajul de lemn

Într-o conferință de presă, președintele Iohannis a folosit termenul expertiză cu un sens inexistent în limba română (calc după engleză):

Greșeala nu e nouă, fiind menționată încă de acum (aproape) 10 ani într-un articol al Rodicăi Zafiu. Ne putem întreba dacă cumva și noul sens va fi consemnat de viitorul DEX, dar asta depinde numai de vorbitori (și într-o oarecare măsură de subiectivitatea autorilor DEX): doar ei pot respinge sau accepta o inovație lingvistică! De aceea este util să popularizăm aceste neconcordanțe cu norma: pentru ca acceptarea (sau respingerea) sa fie făcută în cunoștință de cauză!

Trebuie spus că limba de lemn corporatistă nu este doar o parte separată de limba curentă, ci a fost în unele cazuri încet-încet adoptată de dicționare, de exemplu struțocămila capital uman (prezentă în același text) a fost introdusă în DEX 2009 probabil pentru că formularea – denigratoare prin sugestia echivalenței om-marfă – a fost acceptată tacit de vorbitori!

Culmea e că într-o lucrare dedicată limbii engleze vorbite în instituțiile europene, un traducător englez se plînge de aceeași problemă în limba engleză

*umpic

Oare ce o fi în mintea celor care scriu *umpic? Nu cred că există cineva care să nu știe ce înseamnă pic (cantitate mică, strop) și, de asemenea, nu cred că toată lumea care scrie așa încearcă să imite (unora li se pare distractiv) scrierea incultă măcar pentru motivul că dacă toată lumea ar face asta ar însemna că nu ar avea pe cine imita – cu siguranță nu în stilul jurnalistic, ca mai jos!

Jurnalism...

Probabil există o corelație între numărul mare de greșeli dintr-un text și scrierea fără diacritice. Pot exemplifica asta cu următorul articol din Hotnews:

Într-o zonă relativ mică de texte descoperim:

• a sărbători scris cu doi de i: a sărbătorii;
• e-mailului scris email-ului;
• articularea la genitiv a numelui capitalei Bucureștilor în loc de Bucureștiului (probabil preluare);

Greșeli evidente de editare precum Regina maria, Marea Unirii sau corpuției par în elementul lor, iar taxarea fugii de idei de la prima propoziție („ce evenimente organizează”) la a doua („realizare de statui”) ar fi doar pedanterie din partea mea!

Cum articulăm numele orașului Iași?

Un utilizator dexonline ne-a întrebat care este articularea corectă a numelui orașului Iași: Iașul sau Iașiul (a uitat să menționeze varianta de plural Iașii).

Deși există o adevărată dezbatere pe tema aceasta, norma este una singură: Iașiul (vezi foto: DOOM, 1982).

Nu trebuie cine știe ce cunoștințe să aplicăm regulile generale de articulare:

1. Iaș → Iașul
2. Iaș (singular) → Iași (plural) → Iașii (plural articulat)
3. Iași→ Iașiul

Dacă scriem Iași, atunci numai variantele 2 și 3 pot fi luate în considerate, iar dacă considerăm numele orașului ca fiind la singular (așa cum face și norma), atunci opțiunea 3 este singura corectă!

Sigur, cei pentru care tradiția este mai importantă vor continua să scrie ca înainte (Iașii sau Iașul), însă, chiar și așa, e bine să cunoască norma!