Nu este un secret pentru nimeni că mulți români suferă de „boala” pudibonderiei, motiv pentru care mult timp cuvintele licențioase nu au apărut în dicționare. O situație aparte avem în cazul cuvîntului
muie, termen practic neuzitat pînă acum 30-40 de ani în afara zonei de sud-est a țării. Singurul înțeles al acestui termen era „gură”, un fel de variantă argotică, precum
fleancă sau
meclă.
Acesta este și sensul cu care figurează în toate dicționarele ceva mai vechi, de la Dicționarul Limbii Române pînă la Dicționarul de Sinonime. Inclusiv în romanul
Cireșarii, de Constantin Chiriță, (o lectură școlară!) cuvîntul este folosit cu acest sens:
 |
| Cireșarii, volumul I, capitolul II |
De asemenea, și în romanul
Elevul Dima dintr-a VII-a, de Mihail Drumeș, (tot lectură pentru adolescenți) apare în cadrul unei expresii:
 |
| Elevul Dima dintr-a VII-a, Regența Grigoridei |
Trebuie menționat că înțelesul licențios al lui
muie este forțat, inițial cuvîntul folosit singur neavînd nici un semantism neortodox. Începe să capete un sens obscen doar în expresii cu verbele
a da/a lua și cu prepoziția
la. Putem presupune că conotația sexuală e rezultatul neînțelegerii sensului primar al termenului de către vorbitori (căci este provenit din limba romani/țigănească). De exemplu, sensurile cuvintelor
cioc, flaut, pix, clanță, folosite în alte expresii similare ca înțeles, nu au migrat. Astfel, sensul a fost recreat din context (extrapolare), fenomen lingvistic destul de întîlnit: vezi și evoluția lui
cataroi.
Fiind un termen argotic,
DEX-ul îl evită; în
DTLR apare doar sensul „cuminte” (scuza fiind că la momentul apariției volumului M probabil nu se folosea cu vreo conotație sexuală),
Dicționarul de sinonime (edițiile din 1982 și 1989) îl oferă pe „gură” ca unic sinonim, iar în
Micul dicționar academic (2010) doar sensurile 4-6 au conotații triviale. Doar
DEXI (2007)
pune pe primul plan sensul obscen derivat.
 |
| „muie” în Dicționarul (Tezaur al) limbii române |
 |
| „muie” în MDA2 |
 |
| „muie” în Dicționarul de sinonime |
 |
| „muie” în DEXI |
Curios este și faptul că nici unul din dicționare nu are explicații pentru sensurile recent apărute care au evoluat din cele triviale. De pildă, ar fi absurd să credem că în scandările de pe stadioane (de tipul „Muie, Steaua!”) se are în vedere inițierea unui act sexual oral cu o entitate abstractă precum un club de fotbal, ci mesajul transmis se dorește a fi doar insultător (și cred că merită găsită explicația faptului că folosirea acestui cuvînt a prins, dar cele cuprinzînd cuvinte obscene mult mai aproape de fibra neamului nu)!
În concluzie, „frumusețea e în ochii privitorului”: un cuvînt i se va părea obscen cuiva numai pentru că acel cuvînt îi evocă respectivului imagini obscene...
