Dacă cineva spune „rochie bărbătească”, știm că fie o spune în glumă, fie nu este vorbitor nativ de limbă română. Explicația este simplă: rochie conține inerent trăsătura semantică [+femeiesc].
 |
| Contradicție de termeni |
De aceea vorbitorul educat nu va spune „rochie de damă” sau „rochie pentru femei”, pentru că se transmite o informație inutilă, încălcîndu-se astfel principiul cooperării (comițînd un pleonasm, așa cum preferă școala românească să numească fenomenul). Sigur, asta nu înseamnă că nu vom găsi pe internet exprimarea defectuoasă:
 |
| Pleonasm „comercial” |
Din păcate, trăsătura [+femeiesc] care este cunoscută tuturor pentru rochie nu mai este la fel de cunoscută și pentru alt articol vestimentar destinat exclusiv femeilor: ia! Existența sintagmei „ie bărbătească” dovedește din plin acest lucru! Explicația nu este greu de dat: preluarea mecanică a expresiei create fie din neștiință, fie ad-hoc de un „tradiționalist” care a fost deranjat că denumirea tradițională, cămașă, a evoluat semantic, astfel că termenul pare contemporan).
Iar combinarea cu „tradițional” duce absurditatea la un alt nivel: pe lîngă faptul pare că îmbrăcarea în straie femeiești ar fi o tradiție a bărbaților români, se vorbește despre tradiția unui articol neștiind un lucru elementar despre respectivul articol. Iar cum ia oricum conține trăsătura [+tradițională], exprimarea evidenței reprezintă o altă dovadă a incapacității construirii discursului!
 |
| Pleonasm „comercial” cu contradicție de termeni |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu