Firile mai cercetătoare și-au pus cu siguranță întrebări despre cum citim și ce se întîmplă în creierul nostru cînd citim. Mă simt obligat să menționez că mie impulsul mi l-a dat băiatul meu cel mic, pe cînd avea aproape 3 ani, cu întrebarea pe care mi-a pus-o cînd citeam absorbit o carte: Tată, tu vezi altfel? N-am înțeles din prima la ce se referea. După o scurtă anchetă, am realizat că nu fusesem atent să observ că se uitase și el în carte și nu găsise nimic interesant de privit, ceea ce l-a pus pe gînduri, de unde și întrebarea.
Înțelepciunea populară ne oferă o ghicitoare pe o temă similară (nu dau răspunsul, fiind evident):
Cîmpu-i alb, oile negre,
Cin' le vede nu le crede,
Cin' le paște le cunoaște.
Cîteva experimente ne pot ajuta să ne facem o idee despre natura și complexitatea cititului, iată-l pe primul (voi încerca să păstrez corespondența un articol - un experiment):
Probabil că ați reușit să citiți textul întreg (adaptare după Psihologie distractivă, K. Platonov):
Un cititor cu experiență parcurge repede cu ochii un text tipărit – am putea oare fi îndreptățiți să conchidem că toate părțile literelor și cuvintelor au importanță egală, sau că unele părți ale literelor lasă în conștiința cititorului o urmă mai puternică față de altele? Fără îndoială, cei mai mulți dintre cititori vor înclina să afirme că toate elementele caracterelor percepute de ei au cam aceeași importanță.
Există însă un experiment – cel al cărui subiect sînteți chiar acum – care dovedește că lucrurile nu stau așa. De obicei, e nevoie de mai mult timp pentru a citi cuvinte dacă se vede numai partea de jos a literelor față de cazul cînd se văd numai jumătățile lor de sus. Jumătățile de sus ale literelor produc o impresie mai puternică, adică poartă în sine o semnificație mai mare decît jumătățile lor de jos.
Reconstrucția relativ rapidă a literelor din bucăți ne demonstrează faptul că există o anume redundanță a literelor (ca desene), iar unde există ambiguitate, contextul e de mare ajutor. Ar fi de remarcat importanța alfabetului: în cazul ideogramelor sigur nu se întîmplă așa, din motive lesne de înțeles (totuși, nu mi-e clar dacă și în cazul hieroglifelor putem spune același lucru)!
3 comentarii:
O mențiune/completare la ceea ce scrie în textul din experiment; jumătățile de sus ale literelor nu numai că "produc o impresie mai puternică", dar conțin și informație mai multă din punct de vedere grafic, ceea ce le face mai ușor de identificat/recunoscut într-un context.
Într-adevăr jumătățile de sus sunt mai ușor de citit, dar mie îmi face impresia că sunt mai mari decât cele de jos sau e doar iluzie optica?!
E mai multă cerneală jos, dar sus avem mai multe informații care să conducă la recunoașterea literelor. Luați-l pe „semnificații”: fără partea de sus, după jumătatea de s și de e vin 8 bare consecutiv (trei de la m, două de la n și cîte una de la i, f și iar i)...
Trimiteți un comentariu