În 1993, retrograda reformă ortografică a intrat ca un tăvălug în administrația locală (vezi și
articolul despre numele oficial al municipiului Tîrgu Mureș). Angajații primăriilor s-au grăbit să schimbe plăcuțele străzilor,
poșta a modificat de asemenea numele străzilor. Ce mai, ai zice că au făcut o treabă bună!
Însă dacă te plimbi prin orașele găsești tot felul de străzi ale căror nume sînt ortografiate greșit. Unele, într-adevăr, au scuza că au fost denumite conform ortografiei în vigoare atunci, dar scuza nu se aplică și autorităților. Oricum sînt cîteva care sînt incorecte după orice regulă în vigoare în ultima sută de ani.
 |
| str. Lunei - ortografiat greșit (în ultima sută de ani) |
Unul dintre aceste nume este
str. Lunei. Fiind scrisă cu literă mare te poți gîndi că poate fi un nume propriu (
Lunei) sau genitivul numelui de fată Luna. Dar numele
Semiluna sînt convins că nu a fost dat vreunei fete vreodată, așa că putem exclude varianta asta, rămînînd ca singură explicație incompetența...
 |
| str. Semilunei - ortografiat greșit (în ultima sută de ani) |
Comisia de atribuire de denumiri din cadrul Prefecturii are o bogată activitate, însă pare-se că nu e deranjată de aspectul ortografic decît atunci cînd își manifestă servilismul în fața cererilor de „sus”, cum ar fi cazul extrem de important pentru națiune al schimbării unei litere cu o altă literă. Ca să fie clar de ce am spus tăvălug, trebuie spus că toate numele proprii au fost „convertite” folosind noua regulă, în ciuda faptului că regula nu se aplică tuturor numelor proprii... Sigur, unele nume necesitau o reparație (de exemplu Emil Gârleanu fusese rebotezat Emil Gîrleanu, spre deosebire de Vasile Pârvan care a rămas scris cu â), dar modul de lucru pare mai curînd haotic decît organizat!
 |
| str. Pârgarilor - modificat conform reformei ortografice din 1993 |
Pe parcursul „cercetărilor” am descoperit că aberațiile de acest tip există într-un număr mai mare decît am crezut la început (
str. Școalei, str. Fîntînei șamd) și că este răspîndită în aproape toate orașele (Timișoara, Brașov, București, Ploiești șamd). Sau, cu nume de orașe, că există
calea Timișorii în Arad, deși corect ar fi Timișoarei și
strada Târgu Mureș în Timișoara, deși
numele oficial al orașului e Tîrgu Mureș.
2 comentarii:
Nu cred că este atât de gravă păstrarea formelor arhaice genitivale ”școalei”, ”lunei” sau ”semilunei”. Numele străzilor au și rolul de a conserva o identitate geografică a spațiului respectiv. Probabil sunt străzi vechi, care se numeau așa și în perioada interbelică sau sunt alte motive. Trebuie studiată și istoria locului, argumentul ”corectitudinii ortografiei în vigoare” nu este suficient. În fond limba literară este doar un standard dezvoltat inițial pentru a uniformiza graiurile dialectului daco-român. Nu trebuie să fie un călău, care își exersează mâna pe fiecare caz de ”ieșire din regulă”. Ce, eu, prahovean fiind, sunt prost că folosesc ”dă”, ”pă” și ”du pă” în loc de ”de”, ”pe” și ”de pe”? Sunt prost că nu vorbesc academic? Nu, ăsta e graiul zonei mele și îmi place să îl conserv. Așa și aici, ”lunei” și ”școalei” sunt păstrate cu siguranță dintr-un motiv anume...
Problema reală este inconsistența de care dă dovadă primăria, nu faptul că se păstrează o ortografie mai veche: fie actualizăm ortografia, fie nu, dar în nici un caz, pe unele le actualizăm, iar pe altele nu!
Trimiteți un comentariu