Muzeul regulilor inventate - episodul VI - nici un și măcar

Fără a fi un susținător al schimbărilor din DOOM², mi se pare normal să le cunosc și să le aplic dacă e obligatoriu să scriu conform ortografiei curente (de obicei prefer să nu: î din a și scrierea niciun fiind motivele cele mai importante).

Mit: dacă putem intercala adverbul măcar între nici și un atunci scriem nici un (despărțit), nu niciun. Din păcate, regula aceasta pare să se fi extins foarte mult, inclusiv în articole care teoretic se ocupă cu gramatica...

Categoria: regulă falsă de validare a ortografiei.

Explicație: nu e clar de unde provine regula inventată, dar pare a fi o greșeală de înțelegere a unui text din articolul care explică modificările din DOOM². După cum se vede și în Gramatica limbii române, „regula” ne-ar face să scriem greșit toate exemplele oferite la adjectivul pronominal:

Niciun om nu a venit. 
Nicio fată nu a răspuns.
Niciunui om nu i-a plăcut.
Niciunei fete nu i-a spus.

Sursa: Gramatica limbii române (Editura Academiei, vol. I, pag. 297-298)

Mi-a trecut prin cap și că ar putea fi școala de vină, însă primul manual pe care l-am verificat (Limba română, clasa a VII-a, editura Humanitas) vine și el cu două exemple care invalidează „regula”, adică se poate intercala măcar:

Niciun lucru nu rămâne nerăsplătit. (adjectiv pronominal negativ)
Niciunul n-a venit. (pronume negativ).

Și exemplele date în DOOM² invalidează regula (vezi aici).

Folosirea pronumelui negativ...

Cine a auzit declarația șefului PSD probabil că a fost deranjat de exprimarea: „Nu cred că va fi niciun ministru cu astfel de probleme!”

În limba română funcționează fenomenul dublei negații, astfel că folosirea pronumelui negativ impune ca verbul să fie și el la forma negativă. Probabil că fraza începînd cu o altă propoziție negativă („nu cred...”), s-a activat greșit aplicarea dublei negații.

Mai multe amănunte în GLR 2008, vol. I, pag 270: