Ziar de calitate care face diferența...

Cum o fi, oare, să te umfli în pene că ești ziar de calitate, dar să permiți greșeli de școală primară (vezi aici sau în arhivă articolul)?

A greși este omenește, dar d-aia există corectură. Sau poate că nu există, că ziarul „quality” de azi face economii. Chiar nu mai contează dacă autorul știe sau nu să scrie corect, în joc este reputația ziarului!

Iar limba de lemn este atît de solidară cu jurnalismul sportiv încît expresia „a face diferența” (diferența dintre ce și ce?), simbol al șabloanelor pare neobservată! Nu știu cum sînt alții, dar cînd aud această expresie mă gîndesc invariabil la bancul vechi:

– Care este diferența dintre un crocodil?
– ?!
– Păi e mai mult verde decît lung!
– ??!
– Simplu: verde este și în lungime și în lățime, pe cînd lung este doar în lungime! 

cu varianta:

– Care este diferența dintre un crocodil?
– ?!
– Păi e mai mult lung decît verde!
– ??!
– Simplu: lung este și pe față și pe spate, pe cînd verde este doar pe spate! 

Despre „a face diferența” a scris și Rodica Zafiu, vezi acest articol.

Avansul s-a redus asupra... ?!

O fi topica liberă în limba română, dar parcă nici chiar așa! Nici măcar nu e o știre atît de importantă încît să trebuiască publicată rapid, chiar cu riscul de a avea greșeli de tipar...

În plus, se ilustrează una din legile nescrise ale tipografiei (acum în versiunea modernă): greșelile din titluri se văd cel mai greu!

Ce mai exportă România?

    Conform știrii de la B1TV, cred că România își poate echilibra balanța de plăți cu aceste exporturi! Sigur, trebuie să existe cerere, dar nu cred să fie o problemă!
    Putem presupune că redactorul știrii a avut o scăpare (deși în interviu este clar că se discută despre extrădare), dar oare chiar nu există nimeni să verifice textele înainte să fie puse pe site?

Cîți i să punem?

Dacă nu știi cîți i să pui, bagă cît mai mulți: la o adică poți susține că ți-a scăpat mîna pe tastatură!

Sigur, e puțin probabil ca cineva să scrie din ignoranță „imigranți” cu trei i, însă scăparea denotă fie faptul că ditamai redacția nu-și permite un corector specializat (nici măcar software), fie că nu există interes pentru calitate...

corectura, bat-o vina...

    Într-un singur articol găsit pe site-ul unui ziar „quality” găsim măcelărită limba română într-un mod înfiorător:

    Despre muta cum liquida am mai scris aici, iar despre diferența dintre or și ori aici, așa că nu am prea multe de adăugat (despre cum se folosește virgula, o altă necunoscută a autorilor articolului, voi publica ceva pe dexonline.ro). Totuși nu pot trece cu vederea a nu știu cîta masacrare a limbii care are loc în ziarele care se auto-denumesc „quality”. O fi chiar atît de scump un corector?!