Etimologia pulii...

Dacă nu ați descoperit încă etimologiile unor cuvinte considerate tabu de către pudibonzi, am căutat eu pentru voi. Iată ce spun dicționarele etimologice care nu au fost afectate de falsa pudoare:

Candrea, Densușianu

Ciorănescu

Vinereanu

Lenea e cucoană mare...

Prostul obicei de a nu folosi diacritice se datorează, cel mai probabil, lenei sau superficialității (este foarte simplu să le adăugăm, vezi și aici). Unii consideră că cele 5 minute folosite pentru învățare reprezintă timp pierdut și că e mai simplu să folosească o aplicație separată de adăugare a diacriticelor (nu degeaba se spune în popor că „Leneșul mai mult muncește”)! Dacă mai adăugăm și lenea de a verifica textul obținut, rezultatul poate fi ca cel de aici:

*toate cele două

Niciodată nu mi-a trecut prin cap că cineva ar putea folosi sintagmele *toate două sau *toate cele două, însă azi am descoperit cu uimire că există!

Construcția toate + [cele] + numeral reprezintă un numeral colectiv, care se poate folosi doar pentru numerale de la trei în sus. Pentru doi îl avem pe ambii, ambele (evident, pentru a fi colectiv trebuie să fie mai mare ca unu. Vezi și explicațiile din GALR.

GLR 2008, vol. I, pag. 310

Majoritatea cred sau majoritatea crede?

Rezultatul sondajului

La „Poșta Redacției” am primit o întrebare de la o utilizatoare: este corect „majoritatea rușilor cred” (vezi articolul de aici) sau trebuie făcut acordul cu „majoritatea”?

GLR, s-o spunem p-aia dreaptă, o cam scaldă! E drept, dacă căutăm bine, descoperim că acordul pur gramatical este indirect declarat ca fiind greșit („hipercorect”), dar tonul dojenitor din prima ediție (2005) este îndulcit în cea de-a doua (2008)!

Detalii despre acordul gramatical:

Și cel după înțeles:

Ca haosul să devină complet, discuția despre majoritate (pe ce baze „majoritate” a ajuns construcție partitivă nu înțeleg, dar nu cercetez!) este reluată în secțiunea Construcții partitive în care concluzia este oarecum diferită: „acordul corect este cel formal” și respectiv „acordul semantic este la granița dintre corect și incorect”!

Oraș... artificial

Care sens al lui artificial se potrivește aici? :)

1. Realizat de om, nu de natură (ca mai toate orașele, nu?)
2. Care nu e natural (eventual contrafăcut);
3. Prefăcut, factice;

Sigur, putem bănui că autorul voia să se refere la un oraș planificat, însă în acest caz transmite informații false: și Alexandria (1834), și Turnul Severin (1833) au fost create la fel de „artificial”! Ambele în timpul domniei lui Alexandru Ghica!

Cine „rescrie” istoria?

Nu trebuie să fim doxă de lingvistică pentru a înțelege imediat ce înseamnă „a rescrie”, de aceea este oarecum ciudată folosirea expresiei „a rescrie istoria” dacă nu e vorba de o acțiune repetitivă sau, eventual, de modificare...

De fapt, expresia „a rescrie istoria” se folosește fie cînd ne referim la o descoperire unor izvoare istorice care ne modifică concepțiile despre un anume moment din istorie, fie în contextul teoriei conspirației (dacă forțele „oculte” vor să ascundă părți din istorie).

Nu-mi  pot spune cu siguranță dacă „inovația” este autohtonă sau este calchiată (voi reveni cu amănunte), dar aș înclina spre a doua variantă!

Ce înseamnă onomastică?

Pe vremuri, se făcea deseori confuzie între ziua de naștere și onomastică (probabil din dorința unora de a folosi un singur termen, cine știe), însă era convins că greșeala a fost eradicată!

După cum se vede, nici pe 14 ianuarie (data menționată), nici pe 30 ianuarie (data „chefului”) nu avem vreun sfînt Călin sau vreun sfînt Popescu!

Sigur, avem sfîntul Antonie pe 17 ianuarie, dar nu apare nicăieri această dată!

Îi mulțumesc lui Șerban Păun pentru sugestie!