Greșeala nu e nouă, fiind menționată încă de acum (aproape) 10 ani într-un articol al Rodicăi Zafiu. Ne putem întreba dacă cumva și noul sens va fi consemnat de viitorul DEX, dar asta depinde numai de vorbitori (și într-o oarecare măsură de subiectivitatea autorilor DEX): doar ei pot respinge sau accepta o inovație lingvistică! De aceea este util să popularizăm aceste neconcordanțe cu norma: pentru ca acceptarea (sau respingerea) sa fie făcută în cunoștință de cauză!
Trebuie spus că limba de lemn corporatistă nu este doar o parte separată de limba curentă, ci a fost în unele cazuri încet-încet adoptată de dicționare, de exemplu struțocămila capital uman (prezentă în același text) a fost introdusă în DEX 2009 probabil pentru că formularea – denigratoare prin sugestia echivalenței om-marfă – a fost acceptată tacit de vorbitori!
Culmea e că într-o lucrare dedicată limbii engleze vorbite în instituțiile europene, un traducător englez se plînge de aceeași problemă în limba engleză
2 comentarii:
Bună ziua
Expertiză vine, totuși, de la verbul francez „expertise” care are sensul de „a evalua”, „a analiza” din punct de vedere științific sau tehnic. Explicația din wiki-fr, spre exemplu, este îndeajus de clară.
Și în România, într-o vreme, era folosită sintagma (corectă, aș spune) „a se efectua o expertiză” = „se va face o analiză (tehnică)”.
Cum s-a ajuns ca „expertiză” să fie folosit în loc de „competență”?... Doar „specialiștii” în romgleză ne-ar putea lămuri. Bazîndu-se, bine'nțeles, pe vasta lor expertiză în domeniu.
Cu stimă
Bună ziua!
Alt exemplu:
- a contoriza: a număra, a măsura cu ajutorul unui contor.
În prezent, este utilizat cu sensul de "a dota cu contoare": blocuri contorizate - blocuri dotate cu contoare de apă, gaze, etc.
Trimiteți un comentariu