sâmbătă, 19 martie 2016
gregaritate... recentă
Poți oare fi gregar față de ceva? Nu, gregaritate nu înseamnă „supunere” (cum pare să sugereze contextul) și în nici un caz nu poți fi gregar față de ceva. Fie că ești gregar sau fie că nu, termenul la care te raportezi este fixat: „turma”. Iar dacă am vrea să ne gîndim la o licență poetică (chiar în proză) nu prea putem, pentru că distonează cu pretențiile autorului față de cunoașterea clasicismului...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Fara a-i impartasi ideile lui Patapievici si cu atat mai putin concluziile, in cazul de fata, formal, nu face nicio greseala.
Spuneti categoric: "Nu, gregaritate nu înseamnă supunere ...".
Ba da, poate insemna si supunere oarba, neconditionata conform variantelor acceptabile din dictionarele explicative, atunci cand se refera la anumite stari de spirit (cum sunt si cele inventariate anterior - "cei mai slabi de inger, cei mai dependenti de confort si de consum, cei mai aserviti bunului plac al liberului arbitru, cei mai putin autonomi in judecatile lor ...").
Poate, in plus, autorul a cautat [forţat!?] si o legataura fonetica cu cu personajul lui Kafka, Gregor Samsa invocat mai departe in text.
Oricum, sensul de supunere oarba fata de stat, face sens in contextul planului sau de idei.
Trimiteți un comentariu