Despre „atașamente” puteți citi acest articol al Rodicăi Zafiu, dar cînd acestea sînt combinate oximoronic (da' parcă mai mult moronic) cu maliția pur și simplu devenim și noi malițioși!
vineri, 14 august 2015
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Etichete
Adevărul
(10)
adjectiv
(3)
Agerpres
(8)
Alexandru Graur
(14)
Antena 3
(10)
articol sportiv
(4)
Auchan
(8)
B1
(3)
barbarism
(20)
BBC
(3)
beție de cuvinte
(7)
clasificat
(3)
Constituția
(3)
cratimă
(10)
cum ne exprimăm corect
(51)
cum pronunțăm corect
(19)
cum scriem corect
(44)
cuvinte folosite greșit
(256)
cuvinte inventate
(17)
cuvinte încîlcite
(4)
cuvinte pocite
(4)
cuvinte rar folosite
(3)
cuvinte redescoperite
(12)
cuvinte scrise greșit
(53)
cuvinte străine
(7)
decît
(4)
DEX
(17)
dexonline
(36)
diacritice
(9)
Digi
(23)
Digi 24
(63)
DOOM
(6)
DOOM2
(28)
Emil Grădinescu
(3)
eroare semantică
(6)
erori DEX
(3)
erori DOOM
(1)
etimologie
(43)
Evaluarea Națională
(7)
Evenimentul zilei
(17)
false friends
(10)
fotbal
(10)
furculision
(6)
Gabriela Vrînceanu Firea Pandele
(4)
grad de comparație
(3)
gramatică
(5)
greșeli de scriere monumentale
(4)
HBO
(7)
hipercorectitudine
(5)
inconsecvențe DOOM2
(7)
î din i
(6)
jurnaliști
(101)
Libertatea
(9)
lipsă de logică
(12)
Liviu Pop
(3)
mama ei de topică!
(4)
marketing
(11)
Ministerul Educației
(6)
monumente
(3)
muta cum liquida
(9)
noștrii
(6)
nume de persoane
(7)
ortografie
(21)
oximoron
(11)
Parlament
(3)
pațachină
(1)
pleonasm
(31)
plural
(10)
politician
(7)
presă
(5)
prim-ministru
(7)
programă
(3)
prostul nu e prost destul...
(3)
publicitate
(12)
Radu Paraschivescu
(2)
Realitatea TV
(16)
reforma ortografică
(9)
reporter
(2)
rimel
(1)
România Liberă
(16)
s-a răsturnat căruța cu proști
(5)
SRI
(2)
statistici
(10)
Stelian Tănase
(2)
texte juridice
(3)
top căutări
(25)
traducere
(18)
traduceri proaste
(26)
virgula
(9)
vroiam
(1)
2 comentarii:
Da, sunt corecte observațiile, însă, din punctul meu de vedere, o vină o poartă și Institutul de Lingvistică al Academiei Române, care nu face niciun efort în vederea propunerii unor soluții lexicale. E clar că nevoia de a exprima aceste concepte mai mult sau mai puțin noi există: trebuie să poți să te referi cumva la acele fișiere care însoțesc e-mailul, cum e nevoie de cuvinte și pentru a exprima conceptul de „like”, „tweet”, „share” etc. etc.
Unele cuvinte vor fi preluate în forma originală (tweet, de exemplu, are șanse mici să fie tradus), altele au un corespondent la noi în limbă (attachment poate fi „anexă” sau chiar „fișier atașat”, share din rețelele sociale e „a distribui”), iar altele vor fi adaptate limbii (un exemplu mai vechi: match a devenit „meci”).
Nu cred că Institutul de Lingvistică ar trebui să se ocupe cu definirea acestor termeni, ci un institut care să se ocupe de terminologie (nu știu să existe așa ceva în România).
Trimiteți un comentariu