Despre „atașamente” puteți citi acest articol al Rodicăi Zafiu, dar cînd acestea sînt combinate oximoronic (da' parcă mai mult moronic) cu maliția pur și simplu devenim și noi malițioși!
vineri, 14 august 2015
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Etichete
Adevărul
(10)
Agerpres
(8)
Alexandru Graur
(14)
Antena 3
(10)
Auchan
(8)
B1
(3)
BBC
(3)
Constituția
(3)
DEX
(17)
DOOM
(6)
DOOM2
(28)
Digi
(23)
Digi 24
(64)
Emil Grădinescu
(3)
Evaluarea Națională
(7)
Evenimentul zilei
(17)
Gabriela Vrînceanu Firea Pandele
(4)
HBO
(7)
Libertatea
(9)
Liviu Pop
(3)
Ministerul Educației
(6)
Parlament
(3)
Radu Paraschivescu
(2)
Realitatea TV
(16)
România Liberă
(16)
SRI
(2)
Stelian Tănase
(2)
adjectiv
(3)
articol sportiv
(4)
barbarism
(20)
beție de cuvinte
(7)
clasificat
(3)
cratimă
(10)
cum ne exprimăm corect
(51)
cum pronunțăm corect
(19)
cum scriem corect
(44)
cuvinte folosite greșit
(256)
cuvinte inventate
(17)
cuvinte pocite
(4)
cuvinte rar folosite
(3)
cuvinte redescoperite
(12)
cuvinte scrise greșit
(53)
cuvinte străine
(7)
cuvinte încîlcite
(4)
decît
(4)
dexonline
(36)
diacritice
(9)
eroare semantică
(6)
erori DEX
(3)
erori DOOM
(1)
etimologie
(44)
false friends
(10)
fotbal
(10)
furculision
(6)
grad de comparație
(3)
gramatică
(5)
greșeli de scriere monumentale
(4)
hipercorectitudine
(5)
inconsecvențe DOOM2
(7)
jurnaliști
(101)
lipsă de logică
(12)
mama ei de topică!
(4)
marketing
(11)
monumente
(3)
muta cum liquida
(9)
noștrii
(6)
nume de persoane
(7)
ortografie
(21)
oximoron
(11)
pațachină
(1)
pleonasm
(32)
plural
(10)
politician
(7)
presă
(5)
prim-ministru
(7)
programă
(3)
prostul nu e prost destul...
(3)
publicitate
(12)
reforma ortografică
(9)
reporter
(2)
rimel
(1)
s-a răsturnat căruța cu proști
(5)
statistici
(10)
texte juridice
(3)
top căutări
(25)
traducere
(18)
traduceri proaste
(26)
virgula
(9)
vroiam
(1)
î din i
(6)
2 comentarii:
Da, sunt corecte observațiile, însă, din punctul meu de vedere, o vină o poartă și Institutul de Lingvistică al Academiei Române, care nu face niciun efort în vederea propunerii unor soluții lexicale. E clar că nevoia de a exprima aceste concepte mai mult sau mai puțin noi există: trebuie să poți să te referi cumva la acele fișiere care însoțesc e-mailul, cum e nevoie de cuvinte și pentru a exprima conceptul de „like”, „tweet”, „share” etc. etc.
Unele cuvinte vor fi preluate în forma originală (tweet, de exemplu, are șanse mici să fie tradus), altele au un corespondent la noi în limbă (attachment poate fi „anexă” sau chiar „fișier atașat”, share din rețelele sociale e „a distribui”), iar altele vor fi adaptate limbii (un exemplu mai vechi: match a devenit „meci”).
Nu cred că Institutul de Lingvistică ar trebui să se ocupe cu definirea acestor termeni, ci un institut care să se ocupe de terminologie (nu știu să existe așa ceva în România).
Trimiteți un comentariu