Mark Twa.... cum?

    Lăudabil efortul primăriei de a restaura statuile din parcul Herăstrău, însă nu ar fi trebuit să îl lase pe meșterul Gaby (sau Valy) să scrie plăcuțele fără să fie supravegheat...

Înainte

După

Exercițiu de gramatică

Un exercițiu ca cel de mai jos poate verifica mult mai bine cunoștințele de gramatică decît orice „item” a reușit CNEE-ul să construiască în ultimii ani!

Se dă fraza:
   O cuzdră glocă a budlănit ștecos un bocru și va cudrăci bocrișorul.
Efectuați analiza la nivel morfologic și sintactic.

Exercițiul îl are ca autor pe lingvistul sovietic Lev Vladimirovici Șcerba (vezi exemplul în rusă - Глокая куздра штеко будланула бокра...) și a fost preluat inclusiv într-o carte de analize gramaticale (Analize gramaticale structurale, Editura Dacia, 1978)

Despre subiectele de la Evaluarea Națională la limba română

Pentru cei care au deschis mai tîrziu aparatele, găsiți subiectele aici. Care ar fi problemele? Păi avem multe! Cîteva probleme generale:

• de ce, deși ponderea gramaticii la școală e mai mult de 50%, la evaluare avem doar 16 puncte din 100?
• de ce mai există un Centru Național de Evaluare și Examinare care an de an dă rateuri din cele mai jalnice?
• de ce nu fac nimic profesorii în această privință?

dar și multe probleme în cazul particular al acestui examen:

Subiectul I:

• Prima propoziție din cerință conține două virgule în plus (din două :D);
• Titlul e „Rînduri pentru Anul Nou” (corect, Anul Nou se scrie cu majuscule), dar în textul poeziei se scrie numai „An nou” (autorul a scris peste tot An nou. Dacă te apuci să corectezi, corectezi peste tot, nu numai în titlu);
• Bine că le-a zis ce înseamnă mosor, dar nu au clarificat sensul învechit al lui deștept;
• Poezia originală este masacrată. Cine nu știe poezia completă, dar vede subiectul (și ăsta e cazul a 99,99% dintre elevii candidați), poate crede că Minulescu scria poezii fară noimă;
• Cerința de la punctul A conține două virgule în plus (din două);
• Subpunctul A2 îi cere elevului să explice rolul virgulei imediat după ce autorul a demonstrat că habar nu are cînd se pune virgulă și cînd nu...;
• Cerința de la A3. În lucrările de teoria versificației nu există măsura versului liber (d-aia e și liber). Asta demonstrează că autorul nu prea înțelege ce e aia măsură (bine, am înțeles că în manuale scrie că măsura e numărul din silabe dintr-un vers... trebuie să verific, oricum cretin subiectul). În plus, fiind versul liber, nu există constrîngeri de ritm, deci nu poți deduce numărul de silabe din ritm...
• Chiar presupunînd existența măsurii, cerința este prost formulată: „precizează măsura primelor două versuri” sugerează clar oferirea unui singur răspuns, în contradicție cu baremul;
• Subiectul B - e un comentariu mascat. Teoretic s-ar fi vrut un eseu argumentativ, dar ei vor ca tu să centrezi, tu să dai cu capul...
• Cerința e greșit formulată: „să-ți prezinți opinia despre semnificația mesajului poeziei”. Deoarece „semnificația mesajului” este utilizat determinat (articulat hotărît), se induce ideea că este un mesaj/ o semnificație bine stabilită și trebuie doar argumente în favoarea acestuia. În realitate, se dorea să scornești tu un mesaj/semnificația lui...

Subiectul II:

• Textul ales este un articol stupid, plagiat pe alocuri (compară http://adevarul.ro/cultura/carti/empatia-abilitate-dobandita-lectura-1_526f5e6bc7b855ff56911294/index.html cu originalul http://www.huffingtonpost.com/rabbi-shmuly-yanklowitz/reading-novels_b_4168344.html )
• Textul e scris într-o romgleză aproximativă (e o traducere proastă a unui articol de ziar online);
• Textul are nuanțe de limbă de lemn și nu e deloc adecvat vîrstei candidaților;
• Și textul ăsta are virgule-n plus (dar aparțin chiar „autoarei”);
• Și ne vorbește despre „povești fictive”...;
• Cerința de la punctul A are aceleași probleme cu virgulele;
• A1 și A2 sînt subiecte de mare excepție... te fac să roșești de penibilul situației;
• La A3 se cere partea de vorbire a lui „care” cînd de fapt este un „pe care” (acuzativ);
• În barem, la A5, nu au fost în stare să găsească tipul propoziției introduse de „cînd”... a trebuit o notă suplimentară: («1 punct: când sunt scrise bine – propoziție subordonată circumstanțială de timp» are nota «Punctajul pentru felul subordonatei se acordă și în situația în care candidatul a menționat că propoziția Când sunt scrise bine este propoziție subordonată circumstanțială condițională.»)
• Subiectul B: boala virgulelor puse prost se întoarce!

În situația asta să ne luăm de folosirea sedilei în loc de virgulițe cred că ar fi dovadă de frivolitate...

Nessebar sau Nesebăr?

Numele în bulgărește este Несебър, deci ar trebui să pronunțăm [nesebăr]. Iar conform Îndreptarului Ortografic, ediția a V-a (ultima normă care oferă reguli de transliterare), ar trebui și să scriem Nesebăr! Din păcate, bulgara nu prea știe românește, astfel că transliterările „oficiale” ale numelui, deși diferă, nu folosesc diacritice: Nessebur, Nessebar sau Nessebyr (se observă că numele conține două s-uri, deși în chirilică are doar unul), astfel că se deschide calea pronunției greșite!

În aceeași cheie, numele țării vecine în chirilice este България (adică [bălgariia]), dar bulgarii au ales să folosească u pentru transliterarea oficială a lui ъ [ă], poate și pentru că în engleză u s-ar pronunța mai aproape de ă.