Aș *știi

Că mulți greșesc numărul de i-uri la verbe știm! Dar de ce editorul de la Netflix scrie (unul lîngă celălalt) un conditional greșit și unul corect, nu mai este clar! Oare o crede că infinitivul primului verb este a *știi? Ar fi ciudat, pentru că imediat scrie (corect) a fi!

*unii miniștrii

Cred că este evidentă problema i-urilor finale! Sînt două posibilități: educație mai serioasă sau o reformă ortografică... Dar numai prima variantă ajută sigur!

*lobby-ști

Au știut cei de la HotNews ceva-ceva, dar nu exact! Într-adevăr, terminîndu-se în y, trebuie pusă cratimă la formarea noului termen, însă sufixul corect este -ist, nu *-st!

Exprimarea în presă...

E de înțeles că unele articole din presa online trebuie scrise repede, însă asta nu scuză incoerența în exprimare, mai ales că știrile din ziua de azi, în special cele externe, sînt în majoritate traduse sau compilate din alte știri, astfel că exprimarea e singura contribuție a jurnalistului!

În acest articol, de exemplu, găsim pasajul:

din care se înțelege că premierul Marii Britanii poate fi doar președintele Partidului Conservator, ceea ce este, evident, fals (în perioada 1997-2010 premierul a fost dat de Partidul Laburist)...

ultimile sau ultimele?

În ultimul timp am auzit tot mai des spunîndu-se ultimile (care nu există) în loc de ultimele. Dacă în vorbire poate nu deranjează prea tare, în scris nu are cum să nu îți sară în ochi! Poate contează faptul că formele nearticulate (ultimi la masculin sau ultime la feminin) nu-s folosite foarte des, dar în aceeași situație avem și primele (care aproape niciodată nu e folosit greșit).

Google Trends mă contrazice oarecum: există actualmente un raport de 1:3 între folosirea formei greșite și cea corectă, dar pare în descreștere. Explicația ar putea fi educația ortografică îmbunătățită care îi face pe utilizatorii Google să folosească în scris forma corectă în ciuda diferenței de pronunțare. În plus, descoperim că în estul țării modificarea mai des întîlnită decît în vest