mod cabotin?

    Spunea Eminescu, parafrazînd un proverb: „Dracul cînd n-are de lucru își cîntărește coada; omul cînd n-are de lucru face filozofie”. Între timp s-au mai schimbat lucrurile, iar filozofia a fost înlocuită cu blogul, unde fiecare poate filozofa în văzul lumii. Mai trist este că semidoctul cînd nu are ce face, își manifestă involuntar prostia pe blog... Un bun exemplu este acest articol, unde putem citi:

X rupea scrisoarea de la Y în modul cel mai cabotin cu putinţă[...]

   În orice caz, pare că nu este o întîmplare: vezi și articolul acesta. Nu e grav să nu cunoști cuvîntul cabotin, însă grav este să-l folosești fără a-l cunoaște (totuși, o căutare nu ar dura mai mult de un minut...). Dacă putem face un compromis spunînd că folosirea ca adjectiv a lui cabotin ar fi admisibilă (deși ar fi mai curînd în spiritul limbii engleze; în limba română adjectivizarea substantivelor făcîndu-se de obicei cu ajutorul sufixului specializat -esc), „decorarea” cuvîntului cu superlativul este de-a dreptul poetică...
   
    Cu ocazia cercetărilor făcute pe internet pentru acest subiect am descoperit că în Cluj-Napoca există Asociația Culturală „Cabotin” (sic!) care promovează... teatrul. Numele mi se pare cel puțin nefericit avînd în vedere că și în limba română și în franceză (de unde l-am împrumutat) cuvîntul cabotin are nuanțe peiorative (și, în orice caz, principalul sens al lui cabotin este „actor mediocru”)...

Monumentul eroilor ceferiști

    Monumentul a fost dezvelit în 1930 și este realizat de renumiții sculptori Cornel Medrea și Ion Jalea.
    Nu am veleități artistice pentru a mă pronunța cu privire la calitatea monumentului, însă cred că oricine își poate da cu părerea despre cele scrise pe placa de marmură:

SLAVA
EROILOR CEFERISTI
CARE S-AU JERTFIT PENTRU
APARAREA ROMANIEI
SI REANTREGIREA
NEAMULUI

   

    O poză mai veche (anii '90) ne relevă faptul că inițial monumentul nu avea această placă. Singura explicație posibilă ar fi, așadar, că cineva a luat din banii contribuabililor pentru a da cu bîta în baltă. Iar cînd corupția se întîlnește cu incultura/prostia, obținem rezultatul de mai sus...
 

virgula înainte de și

    În mod evident, nu trebuie să aștept o săptămînă pentru a vă oferi continuarea articolului lui Alexandru Graur despre virgulă...

Despre virgulă, de Alexandru Graur

    Un articol despre virgulă publicat de Alexandru Graur, acum mai bine de 80 de ani, în ziarul Adevărul!

salutar

Apropo de vîlva creată de emisiunea „salutară” de la Antena 3, îmi permit să ofer explicația oferită de Alexandru Graur în al său Dicționar al greșelilor de limbă (acest dicționar este deja pe lista dexonline pentru a fi importat!):

salutar nu înseamnă „de salutare” (n.r. nici „de salutat”), ci „prielnic sănătății, salvator”. A saluta, la început, în limba latină, însemna „a ura sănătate”.

Actualizare: linkul inițial către filmulețul care ilustra episodul nu mai funcționează, astfel că îl puteți viziona aici:

De menționat că gafa „acea decapitare a unor oficiali din minister” a scăpat analizei, deși, în opinia mea, este mai gravă decît etimologia populară din cazul lui salutar (exprimarea deficitară se datorează obișnuinței de a folosi șabloane precum decapitare fără a le trece prin filtrul minții).

E de înțeles că Mihai Gâdea a comis-o, dar neagă evidențele, însă de ce Adriana Săftoiu dorește să dea cu bîta în baltă este un mister.