Cred că nu este foarte cunoscut faptul că numele acestei flori provine din cuvîntul grecesc ὄρχιδις (orchidis) care înseamnă „(mic) testicul” (ὄρχις / orchis, „testicul”)! Și istoria numelui e lungă: provine din limba greacă, dar vechii greci numeau așa nu numai o specie de orhidee, ci și un soi de măslin. Primul care a atestat termenul a fost Theophrastus, „părintele botanicii”, urmașul lui Aristotel la conducerea școlii peripatetice, dintr-un motiv destul de prozaic*: soiul pe care l-a descoperit avea lîngă rădăcini doi tuberculi care seamănă cu două testicule (vezi imaginea de mai jos)!
În Europa termenul a fost preluat (și refolosit) de botaniști prin secolul XVIII, dar interesant se dovedește faptul că, deși familia orhideelor (Orchidaceae) este printre cele mai populate din regnul Plantae – circa 30.000 de specii –, foarte puține specii din familie au tipul acesta de rădăcină! Și mai interesant este că din această numeroasă familie de plante, singura specie folositoare omului (altfel decît pe post de ornament) este... vanilia!
 |
| floare de vanilie (tot o orhidee și ea) |
Da, vanilia este o orhidee! Evident, nu am adus degeaba în discuție vanilia, căci blogul acesta nu este unul pe teme botanice, ci pe teme lingvistice! Etimologia vaniliei este și ea neașteptată: vine din spaniolul vainilla, care e diminutivul lui vaina „teacă, toc”, iar acesta provenind din latinescul vagina (poate că nu este nevoie de explicații privind înțelesul, dar în latină vagina însemna „teacă”)!
Că tot am vorbit de testicul, este surprinzătoare și etimologia lui, căci provine din diminutivul latinescului testis „martor”... oarecum similar cu sensul din expresia politica coiului „participă, dar nu se bagă”!
Notă
* Dacă am contemporaneiza și autohtoniza întîmplarea, ar fi ca și cum Liiceanu ar ieși pe cîmp să filozofeze cu confrații, ar descoperi o plantă, iar singurul nume care i-ar veni-n cap ar fi ceva de genul „coițe”!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu