comentariu sportiv

    Văzînd (de fapt auzind) aseară meciurile din Europa League, mi-am reamintit de ce mă bucur că meciurile din Champions League s-au mutat pe TVR1: prestația comentatorilor de la ProTV. Din multele prostii spuse, am ales cîțeva legate de exprimare.
    Încă de la prezentarea echipelor și pînă la sfîrșitul meciului, bietul Božović a fost numit cum numai comentatorii nepregătiți știu să îi zică: /bozovit͡ʃʲ/ (adică mai pe românește „bozovici”) în loc de /boʒovit͡ʃʲ/ („bojovici”). Deh, așa-i trebuie dacă nu a făcut cerere să îi fie scris numele în „standardul internațional” menționat de DOOM2 (dar inexistent...). S-ar fi scris ceva de genul Bozhovich și tot românul ar fi reușit să îl pronunțe corect (:D)...

Arena Națională

    La fel, pe tot parcursul meciului, echipa PSV (care și în olandeză și în română s-ar spune „pe es ve”) a fost botezată „pe es vau”. Care să fie oare motivele? Probabil că sună mai nemțește (deși în nemțește „V” s-ar spune „fau”) și astfel comentatorul pare poliglot (proastă explicație, dar alta mai bună n-am...).
    Bomboana de pe colivă este struțo-cămila „Național Arena” repetată cu obstinație de cei doi comentatori, în ciuda faptului că numele mare scris pe stadion este un pic mai neaoșul „Arena Națională”.
    Cum respectivii nu excelează în cunoștințe sportive, iar capacitatea de a te documenta în prealabil nu este importantă, care or fi oare criteriile de angajare pe postul de comentator sportiv la acest canal TV? Lipsa simțului limbii pare a fi unul dintre ele...

încă o reclamă agasantă...

    O reclamă repetată cu obstinație la radio mi-a consumat mulți neuroni zilele astea (probabil a fost promoție la reclame, că o dădeau de 4-5 ori în aceeași oră, pe posturi diferite):

doar Dolce îți aduce cea mai mare varietate de programe

     Nu știu cum li s-o părea altora, dar mie îmi cam zgîrie urechile superlativul absolut alăturat unui adverb restrictiv. Oare nu o fi clar că dacă este „cea mai mare” atunci este probabil și singura, că d-aia e superlativ (deci „doar”-ul este implicit)? Sau poate că autorul textului a vrut să ne anuleze mica probabilitate ca această culme a varietății să fie adusă simultan de doi operatori de cablu? Sau o fi un nou concept: cel de „superlativ absolut relativ” (sau „relativ absolut” :D)?!
    Oricum, cert este că reclama mi-a adus aminte de șlagărul Mirabelei Dauer cu țigara de pe etajeră (dar vina este a textierei, Andreea Andrei pare-mi-se): „[...] numai aici ne va fi cel mai bine [...]”!

Primiți cu dezacordul?

     Acum ceva timp, o organizație non-guvernamentală a trimis Academiei Române o scrisoare de protest cu privire la definirea unui anume cuvînt din ultimul DEX. Nu doresc să discut despre conținutul acesteia (care, supervizat de un specialist în limbă, poate că ar fi scăpat de o mare doză de penibil), ci la modul de prezentare al organizației, anume antetul și subsolul paginii de corespondență.   
    Astfel, mi se pare jenant dezacordul care tronează scris cu litere de șchioapă la subsolul paginii:

Tot ce este necesar pentru ca raul sa triumfe sunt oameni buni care nu fac nimic

Aș fi vrut să analizez un pic cauza erorii, însă propoziția este atît de prost construită încît încercarea-mi ar fi lipsită de succes (sigur, pare plauzibil că „sunt”-ul cel greșit este influențat de pluralul „oameni”).
    Lăsînd la o parte lipsa diacriticelor (care denotă lipsa de profesionalism a managerilor organizației), traducerea (căci de traducere este vorba, găsim în antet fraza originală: „All that is necessary for the triumph of evil is that good men do nothing”) denotă necunoașterea atît a limbii engleze, cît și a limbii române (încercînd Google Translate am obținut un rezultat mai bun).
    Per total pare oximoronic (mai mult moronic :D) să ceri Academiei să corecteze un dicționar cînd faci dezacorduri, însă o vorbă populară spune că „prostul nu e prost destul pînă nu e și fudul”...

sporadic și frugal

    Întotdeauna am fost fascinat de capacitatea jurnalistului sportiv de a abera cu grație, de a-și folosi caiețelul cu expresii frumoase pe care doamnele învățătoare fără imaginație încearcă să le impună copiilor. Comentatorul meciului Augsburg-Leverkusen pare a fi plămădit din aceeași aluat, la un moment dat spunînd fără o legătură clară cu ce se întîmpla pe teren:

acest fotbalist [Augusto] e sporadic... e frugal...

Dacă la sporadic mai putem să ne gîndim că e vorba de o „licență poetică” (poate omul a vrut să spună că „jucătorul s-a văzut sporadic în meci” și a prescurtat excesiv), frugal nu poate avea nici o legătură cu un fotbalist, fiind folosit exclusiv pentru luatul mesei, prînzului etc.
    Dacă mai adaug că mai ieri am auzit reactivată (tot de un comentator sportiv) folosirea greșită (de la Cornel Dinu cetire) a lui fortuit în loc de forțat, putem conchide că fie CNA nu prea își face treaba, fie amenzile CNA nu sînt suficiente pentru stîrpirea fenomenului acestuia. Cert e că în lista deciziilor de sancționare nu am întîlnit nici o televiziune cu profil sportiv...

record

    Una dintre portițele prin care intră cuvintele noi (sau sensuri noi) în limbă este limbajul sportiv, în special în momentul în care un nou sport devine popular (de exemplu, numai din rugby avem: but, drop(gol), eseu, esaveraj, marc, meleu, mol, placaj, pilier, tackle, taloner etc.). Totuși, anumite cuvinte de acest gen au intrat cu un set restrîns de sensuri, iar
    Unul dintre acestea este record care în limba română, înseamnă o „performanță fără egal (eventual atestată juridic)”, dar care în limba engleză are un spectru larg de înțelesuri, „înregistrare (în scris), registru” fiind sensurile primare. Din păcate, se pare că unii traducători articolelor sportive din limba engleză nu au habar de asta și traduc întotdeauna pe record din limba engleză cu record din limba română, ajungîndu-se uneori la formulări hilare:

Cinci victorii în primele cinci meciuri e un record bun

unde se poate întrezări exact textul original din limba engleză (good record) care ar fi fost demn de o traducere mai bună.
    Nu pot încheia fără a remarca lipsa din dicționarele românești a nuanței adjectivale a cuvîntului record (foarte vizibil în sintagme gen: timp record, nivel record, cifră record, preț record). Singurul dicționar care face un prim pas către această recunoaștere e Dicționarul de cuvinte recente care atestă o listă de exprimări ce conțin record cu sens adjectival ca atare (cu cratimă, gen timp-record).

„Un tăntălău în jurul lumii”

    Pe Discovery se promovează destul de mult emisiunea „Un *tăntălău în jurul lumii”. Deși este larg răspîndită forma tăntălău, puțină lume – inclusiv redactorul/traducătorul emisiunii – știe că forma corectă este tontălău (chestie pe care cam toate corectoarele ortografice o semnalizează).
    Sigur, se poate intra ușor într-o polemică dacă onor Academia, prin intermediul DOOM sau DEX, ar trebui să consemneze și forma folosită pe scară largă (chiar nu am întîlnit pe nimeni să spună „tontălău”) sau nu. Singurul argument pentru păstrarea stării de fapt ar fi legătura cu cuvîntul de bază („tont”), dar cum știm că în precedentele modificări (de exemplu formele greșite pricomigdală și magazioner fiind acceptate pe baza uzului ca fiind cele „corecte” în defavoarea formelor corecte – acum greșite – picromigdală și magaziner, care păstrau legătura cu cuvintele de bază) nu s-a prea ținut cont de asta, rămîne să mai adăugăm încă o măsură discreționară (unele da, altele ba, fără nici o regulă precisă) luată de acest for.
    Totuși, avînd în vedere că politica postului este să urmeze recomandările Academiei, atunci, pentru consecvență, ar trebui să se respecte și formele corecte conform recomandărilor. Și apropo de asta, chiar mă întreb dacă pentru greșeli de acest gen (adică bazate pe o corectitudine dubioasă), CNA-ul poate da amenzi...

capacitate deplină sau maximă?

    La TV se prezintă „simularea de catastrofă” (?!) de pe nou construita Arenă Națională. La un moment dat (minutul 2:31), reportera ne explică că:

[...] vor fi probleme cînd stadionul ajunge la capacitate deplină...

    Probabil așa se întîmplă cînd transferi reporterul de la subiecte juridice (eventual medicale) la sport, însă nu este nici o scuză să confunzi capacitatea maximă (numărul maxim de persoane care ar putea folosi stadionul) cu capacitatea deplină (însușirea de a face acte juridice valabile).
    Da, știu, domnișoara mai comite cîteva greșeli (de exemplu la 1:21 auzim că „autoritățile au încercat să arăte”), însă nu sînt relevante pentru discuția aceasta.