Î: S-a speculat în presă că Franța este nemulțumită de ratarea unui contract important în România - vînzarea de tehnologie franceză pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. A jucat acest aspect un rol în deteriorarea relațiilor bilaterale româno-franceze?acesta răspundea cu
R: Poziția Franței, și sunt sigur că și cea a Germaniei, nu este determinată nici de retorsiune, nici de vreo tîrguială. Spiritul partenariatului strategic este de a acţiona în comun, nu de a ne negocia sprijinul.Vom presupunem că jurnalistul și-a făcut meseria și a redat corect cuvintele diplomatului, chiar dacă nu avem la îndemînă textul neprelucrat. Nu de alta, dar retorsiune nu este exact genul de cuvînt pe care un jurnalist român l-ar putea aduce din condei. Mai mult, articolele găsite pe internet care fac referire la acest cuvînt îl folosesc corect.
În orice caz, folosirea acestui cuvînt este total nejustificată, deoarece în limba română acesta are un sens bine definit (fiind folosit numai în domeniul dreptului internațional):
RETORSIÚNE, retorsiuni, s. f. Luarea de către un stat față de altul a unor măsuri coercitive, asemănătoare celor pe care cel din urmă le-a luat împotriva celui dintîi. – Din fr. rétorsion.iar ratarea contractului respectiv (cum este sugerat de întrebare) nu este o măsură coercitivă a unui stat față de altul și, chiar dacă ar fi, opoziția Franței față de accederea României în spațiu Schengen nu ar fi un act similar primului, ci de un cu totul alt tip și de o altă anvergură.
S-ar putea aduce scuza că în franceză rétorsion poate însemna și „ripostă, replică”, însă cînd un diplomat face aduce în discuție măsurile de acest gen luate de o țară împotriva alteia, nu prea e loc de întors, mai ales că și în franceză cuvîntul are o ocurență mică. Sigur, oricine (chiar neștiind cuvîntul) înțelege despre ce este vorba, însă senzația lăsată este că și ei au faliții lor...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu