Singurul lucru plăcut la fotbalul autohton televizat este că jocul este suficient de lent încît poți fi atent și la comentariile (în ton cu nivelul fotbalului) care îl însoțesc...
Printre greșelile repetate cu obstinație este folosirea stîlcită a cuvîntului minge. Sigur, cînd nu este botezat balon, balon rotund sau mai știu eu cum (dar apropo de asta, chiar ar fi interesant să vedem un meci de fotbal cu baloane în loc de mingi - cred că ar fi în spiritul „Ligii lui Mitică”...).
Auzi *mingie, *mingia, mingii în loc de mingi la tot pasul încît chestia asta deja te cam deranjează (adică ajung să cred că nu m-ar zgîria atît de tare pe timpan un *e multe spus cu patos).
De ce totuși *mingie? Mie îmi pare și mai complicat de scos pe gură... Am verificat în dexonline și am descoperit 1127 cuvinte terminate în -gie (dar 760 dintre acestea se terminau cu -logie) și doar 186 terminate în -ge (dintre care multe verbe aici), ceea ce mă face să cred că statistica ar fi singură de vină... Aș putea înghiți asta dacă cuvîntul în cauză ar fi un neologism sau cine știe ce raritate. Dar minge e totuși un cuvînt folosit des...
Oare cineva s-o ocupa de educația celor care îi educă pe cei a căror singură sursă de educație este televizorul (sic!)?
Un comentariu:
Inginere, inginere...
Trimiteți un comentariu