LOCÁȚIE, locații, s. f. 1. Închiriere. ♦ Chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară. ◊ Taxă de locație = taxă care se plătește drept sancțiune în caz de depășire a termenului de încărcare sau de descărcare a vagoanelor de cale ferată sau a autovehiculelor. 2. (Jur.) Contract prin care una dintre părți se obligă să procure și să asigure celeilalte părți folosința unui lucru pentru un timp determinat în schimbul unei sume de bani. [Var.: locațiúne s. f.] – Din fr. location, lat. locatio, -onis.
Nici urmă de loc, poziție, amplasament... Doar al treilea sens din Dicționarul de Neologisme se apropie un pic de cel folosit în mod curent:
LOCÁŢIE s.f. [...] 3. (Mar.) Determinare a poziției unei nave în larg.În mod evident, cuvîntul este preluat cu sensul din limba engleză - vezi location - care are aceeași origine cu cuvîntul din limba română, și anume locatio. De ce oare s-a încetățenit acest barbarism? Cel mai probabil, această contaminare se datorează utilizării din ce în ce mai extensive a limbii engleze împreună cu anumite carențe în cunoașterea limbii române (din păcate nu se poate vorbi aici de o legătură cu elementul de compunere -locație din radiolocație su geolocație). De același soi, dar mai puțin întâlnite ar fi: a completa folosit cu sensul de a termina (contaminare de la englezescul to complete), compas cu sensul de busolă (e adevărat că exista acest sens învechit al cuvîntului, însă el a fost resuscitat de compass= busolă din engleză).
La bulivar, birjar!
Editare ulterioară: ediția din 2009 adaugă și un sens apropiat de sensul incriminat aici, deși ca nuca-n perete: etimologia fiind total diferită, ar fi trebuit în cel mai bun caz să fie LOCAȚIE2...
LOCÁȚIE, locații, s. f. 1. Închiriere. ♦ Chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară. ◊ Taxă de locație = taxă care se plătește drept sancțiune în caz de depășire a termenului de încărcare sau de descărcare a vagoanelor de cale ferată sau a autovehiculelor. 2. (Jur.; în sintagma) Contract de locațiune = Contract prin care una dintre părți se obligă să procure și să asigure celeilalte părți folosința unui lucru pentru un timp determinat în schimbul unei sume de bani. 3. Un loc anume, precis determinat. [Var.: locațiúne s. f.] – Din fr. location, lat. locatio, -onis, engl. location.
3 comentarii:
Un motiv pentru care nu afişez "Locaţia" este exact cel descris de conţinutul textului de mai sus...
Rationament corect, este vorba despre o contaminare lingvistica.
Nu sunt de acord ca "locatie" este barbarism.
Limba este un organism viu si nu poate fi judecata doar prin prisma dictionarelor. In plus, faci eroarea de a folosi in argumentare dictionare de uz general (irelevante stiintific).
Mai mentionez doar faptul ca dictionarele surprind si redau fapte de limba deja existente. Altfel spus, ele vin si certifica: exista!
Cuvîntul pare mai dur decît este în realitate (vezi DEX):
BARBARÍSM, barbarisme, s.n. Cuvânt împrumutat dintr-o limbă străină fără a fi necesar.
Trimiteți un comentariu