joi, 10 decembrie 2009

chermesă/chermeză

Chiar dacă e unul dintre cuvintele pe care DOOM2 le face cam harcea-parcea (chermesă de pînă acum s-a modificat brusc în chermeză din motive de nimeni bănuite), mi se pare interesantă originea cuvîntului: olandeză (de fapt, mai corect ar fi spus „neerlandeză”)!

Sigur, la noi a ajuns prin intermediul limbii franceze (kermesse), dar originea sa cea
Cuvîntul este format din kerk- „biserică” și misse - „liturghie (cîntată), mesă”.

Explicațiile din Le petit Robert:
1. Aux Pays-Bas, en Belgique, dans le nord de la France, Fête patronale villageoise, foire annuelle célébrée avec de grandes réjouissances en plein air. ➙ ducasse. « La Kermesse héroïque », film de J. Feyder. « la frénésie des bacchanales et des kermesses » (S. Lilar).
2. (1832) Cour. Fête de bienfaisance, souvent en plein air (cf. Vente* de charité). La kermesse de l'école. ➙ région. fancy-fair.

Explicațiile din DEX încă consideră că termenul definește o petrecere în aer liber (eventual legată de o sărbătoare religioasă), însă vine tare din urmă sensul de „petrecere cu excese”, așa că o dată cu schimbarea pronunției „oficiale” probabil se va trece și la ajustarea definiției în viitorul apropiat.

vineri, 4 decembrie 2009

De campanie

Nu, nu am dat în mintea politicienilor... :) Am vrut doar să manifest cîteva păreri despre duelul limbii române între cei doi candidați principali la prezidențiale.

Dacă la dl. Băsescu am remarcat folosirea cu obstinație a formei greșite (e drept, cred că ar putea fi ridicată la rang de „regionalism” în Muntenia) să *aibe în loc de să aibă, la dl. Geoană are probleme grave cu folosirea lui decît. Ultima dată am sesizat-o în confruntarea de pe 3 decembrie 2009:

Mai sînt *decît 3 zile pînă la alegeri

Evident, corect ar fi fost: Mai sînt doar/numai 3 zile pînă la alegeri. Din cîte am înțeles, și dl. Cristian Tudor Popescu a încercat să îi corijeze această problemă într-o emisiune televizată, însă fără nici un rezultat! Poate încearcă și cu să *aibe (cu mai mult succes, oare?)... :)

ACTUALIZARE: Nu pot să nu îl adaug aici și pe dl. Antonescu cu minunata lui exclamație:
Este o șansă *foarte istorică!

Sigur, gradele de comparație ale adjectivului sînt uneori mai greu de stăpînit, însă de la cineva care este mult prea lăudat pentur performanțele sale discursive, te aștepți la ceva mai mult...

joi, 3 decembrie 2009

*crătiți, *ciocolăți, *cravăți, *salăți și altele asemenea

Deși nu este o noutate (există atestări ale greșelii de mai bine de 50 de ani), pare că există o tendință accentuată de a construi greșit pluralul cuvintelor care se termină în -at(iț)ă. Mai exact se folosește -ă(ti)ți în loc de -at(iț)e. Îl descoperim inclusiv în vocabularul unui cunoscut critic de film...

Dicționarele sînt clare, de cel puțin 100 de ani avem: ciocolată - ciocolate, cratiță - cratițe, cravată - cravate, salată - salate.

Pluralul de acest tip este caracteristic limbii vechi, însă în limba modernă (asta însemnînd după 1800) femininele au tendința să facă plural în -e. Lăsînd la o parte faptul că cele mai multe dintre aceste cuvinte au a-ul accentuat (care rareori alternează cu ă) şi că acest tip de plural nu mai produce efecte în limbă de mult timp, un argument mult mai simplu poate fi cel al proporției: numărînd pluralele corecte terminate în -ăți (vezi dexonline.ro), practic numai bucată (care are și bucate, dar cu alt sens), dată (care are și pluralul date), judecată și plată au acest șablon de flexiune (din circa 300). În ceea ce privește „crătițile”, din cele aproximativ 150 de cuvinte care au un a accentuat înainte de terminația -iță doar unul (și acela arhaism), staviță, prezintă alternanța a/ă. Ceea ce înseamnă un total de aproximativ 1%...

Cu alte cuvinte, presupunînd că am putea admite aceste plurale pe viitor, singurul lucru care ar fi realizat ar fi complicarea limbii, ceea ce nu este de dorit...

„pion de bază”

De mic copil am fost fascinat de jurnaliştii sportivi şi de vorbele lor sforăitoare. Sigur, nu toată lumea poate scrie ca Ioan Chirilă sau Radu Cosaşu, dar totuşi minima decenţă te poate face să o faci rezonabil, şi, ce e mai important, să nu te faci de rîs!

Ăi mai cuminţi sînt ceva mai şablonarzi, în special dacă sînt invitaţi la o emisiune televizată. Astfel aflăm lucruri extrem de interesante precum: şi-au dorit mai mult victoria (sfatul potrivit ar fi aici: pentru a le curma suferinţa jucătorilor mai bine vedem de la început ce echipă îşi doreşte mai mult victoria şi nu joacă meciul), au dominat mai mult (sigur, nu e greşit dacă, să zicem, o echipă a dominat 75% din meci, iar restul de 25% cealaltă), balonul e rotund (sintagmă plină de subînţelesuri şi de informaţii nemaipomenite), noi sîntem 11, ei sînt 11 (hmmm, bine că ne-a spus, că îmi pierdeam o oră juma' încercînd să-i număr... şi aleargă toţi atît de repede!)...

Ultima perlă pe care am auzit-o este pion de bază... Probabil în mintea domnului Dorin Chioţea (nu mai ştiu în ce trust media lucrează, dar comenta cu drag şi spor un meci care s-a disputat în acelaşi timp cu partida CF Barcelona şi Real Madrid), s-au mixat expresiile om de bază şi respectiv pion (cu sensul figurat de „persoană neimportantă în realizarea unei acţiuni”).

Rezulatul este un oximoron simpatic, care ar fi fost chiar amuzant dacă ar fi fost folosit cu premeditare (evident, într-o situaţie care să i se potrivească)!

luni, 30 noiembrie 2009

Transliteraţia

    Pentru cei care nu cunosc semnificația cuvîntului transliterație, copiez definiția din DEX:

TRANSLITERAȚIE, transliterații, s.f. Transpunere, transcriere dintr-un alfabet în altul a unui text scris, redîndu-se literele prin echivalentele lor din alfabetul în care se transcrie, fără a se ține seama de eventualele deosebiri de ordin fonetic dintre semnele celor două alfabete. – Din fr. translittération, lat. translitteratio.

    De multă vreme (mai exact din 1993, de la schimbarea normei ortografice care a rostogolit piatra care a creat avalanșa) există o lipsă de organizare, ca să nu zic haos în scrierea numelor străine, în special a celor provenite din alte alfabete. Iar dacă ne așteptăm la asta pentru ideogramele chinezești, cu numele rusești sau bulgărești ar părea că este mult mai simplu.

    De fapt a fost. Pînă în 1993. Poate şi un pic după. Pînă atunci, prima ediție a DOOM-ului și Îndreptarul Ortografic ofereau pentru aceste limbi o mapare simplă pentru transliterație. După hotărîrea Academiei, care nu oferea nici un fel de clarificare în acest sens (vezi textul hotărîrii folosind linkul de mai sus), împreună cu degradarea nivelului de cultură jurnalistică a condus la importarea din Occident a transliterațiilor specifice limbilor respective, dar total neadecvate limbii române.

    De aceea azi nu mai există Gorbaciov ci mai curînd Gorbachev, nu mai avem Cebîșev (sau Cebîșiov dacă ne-am lua după pronunție), ci Chebyshev sau Tchebysheff. Deranjant, chiar puțin frustrant. Însă lovitura de grație a dat-o folosirea â pentru aceste transliterații. De aceea vedem struțo-cămile precum canalul Bâstroe.

    Pînă la apariția DOOM2-ului, în 2005, pentru aceste nume puteam să ne facem că sărim peste conținutul hotărîrii Academiei privind scrierea cu „sunt” și „â”, iar transliterația lui ы în î. Însă, din motive neînțelese, DOOM2-ul se face că nu este un domeniu de interes pentru ortografie, lăsînd totul în mîna unor neclare standarde internaționale. Iată ce zice onor DOOM2 (pagina LII), în 2.5. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine:

    Pentru redarea cu litere latine a substantivelor proprii și a cuvintelor scrise cu alte alfabete (arab, chirilic, grecesc etc.) sau cu alte tipuri de sisteme de scriere (din chineză, japoneză ş.a.) există norme internaționale (dintre care unele au fost adoptate și ca standarde românești), precum şi sisteme proprii ale țărilor respective: chin. Beijing [Beigin] (scris şi pronunțat în trecut și la noi Pekin), ar. Marrakech [Marakeș], jap. Okinawa [Ochinava], rus. Onega, Tolstoi.

    Atît și nimic mai mult. Mesajul pe care l-am primit eu de la colectivul redacțional a fost „descurcați-vă singuri, fraților, că noi avem treburi mai importante”!

Etichete

Adevărul (10) Agerpres (8) Alexandru Graur (14) Antena 3 (10) Auchan (8) B1 (3) BBC (3) Constituția (3) DEX (17) DOOM (6) DOOM2 (28) Digi (24) Digi 24 (64) Emil Grădinescu (3) Evaluarea Națională (7) Evenimentul zilei (17) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) HBO (7) Libertatea (9) Liviu Pop (3) Ministerul Educației (6) Parlament (3) Radu Paraschivescu (2) Realitatea TV (16) România Liberă (16) SRI (2) Stelian Tănase (2) adjectiv (3) articol sportiv (4) barbarism (20) beție de cuvinte (7) clasificat (3) cratimă (10) cum ne exprimăm corect (51) cum pronunțăm corect (19) cum scriem corect (44) cuvinte folosite greșit (257) cuvinte inventate (17) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (12) cuvinte scrise greșit (53) cuvinte străine (7) cuvinte încîlcite (4) decît (4) dexonline (36) diacritice (9) eroare semantică (6) erori DEX (3) erori DOOM (1) etimologie (45) false friends (10) fotbal (10) furculision (6) grad de comparație (3) gramatică (5) greșeli de scriere monumentale (4) hipercorectitudine (5) inconsecvențe DOOM2 (7) jurnaliști (101) lipsă de logică (12) mama ei de topică! (4) marketing (11) monumente (3) muta cum liquida (9) noștrii (6) nume de persoane (7) ortografie (21) oximoron (11) pațachină (1) pleonasm (32) plural (10) politician (7) presă (5) prim-ministru (7) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (12) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) s-a răsturnat căruța cu proști (5) statistici (10) texte juridice (3) top căutări (29) traducere (18) traduceri proaste (26) virgula (9) vroiam (1) î din i (6)