Cred că toată lumea știe că ghilimelele nu se folosesc numai pentru citare, ci și pentru a marca ironia sau sarcasmul (sau de a-l folosi ca metacuvînt). De aceea, nu poți fi decît surprins cînd vezi un text (jurnalistic, deci cu ton neutru teoretic) unde termenul care ți se pare adecvat este pus între ghilimele!
Dacă știrea spunea simplu: Cartelele de metrou vor fi decorate cu opere de artă de referință, toată lumea înțelegea despre ce este vorba: cartelele vor avea imprimate copii după opere de artă cunoscute. În momentul în care editorul a hotărît să pună între ghilimele cuvîntul decorat. Cum citat nu poate fi, e clar că trebuie să fie o ironie! Adică înțelegem fix opusul: că de fapt cartelele vor fi mîzgălite sau, eventual, că operele de artă care vor fi tipărite vor distruge frumusețea cartelelor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu