marți, 7 martie 2017

Ce grațiem? Pedeapsa sau condamnatul?

Tudorel Toader, mare jurist mare, fost membru al CCR ne explică sfătos că: „dacă vorbim riguros, nu se grațiază corupții, ci pedepsele pentru faptele de corupție”...

DEX-ul, mai puțin riguros pare-se, ne spune altceva, că de fapt numai condamnații se grațiază
GRAȚIÁ, grațiez, vb. I. Tranz. A acorda unui condamnat iertarea, parțială sau totală, în executarea pedepsei, printr-un act emis de șeful statului. [Pr.: -ți-a] – Din fr. gracier. Cf. it. graziare.
sursa: DEX '09 (2009)
Oare cît de riguros o fi ministrul, dacă atunci cînd vrea musai să fie riguros dă cu bîta-n baltă?





5 comentarii:

Alin C spunea...

Radule, aici te înșeli - spun asta fără să intenționez să-l apăr pe (mai mult sau mai puțin) stimabilul ministru.
Grațierea este un termen tehnic și, ca orice termen tehnic, își găsește defini-rea în sursele de autoritate ale specialității sau disciplinei căreia îi aparține. În cazul de față, grațierea este reglementată (și definită) de lege (Legea nr. 546/2002 și Codul penal), nu de DEX.

Legea pune această noțiune în contexte precum:
- "Grațierea este măsura de clemență ce constă în înlăturarea, în total sau în parte, a executării pedepsei aplicate de instanță ori în comutarea acesteia în una mai ușoară.";
- "c) pedeapsa aplicată de instanță, care face obiectul grațierii;
d) modalitatea grațierii – totală sau parțială, indicându-se partea de pedeap-să grațiată, pentru grațierea parțială";
- "Prin decret se pot grația una sau mai multe pedepse";
- "Nu pot fi grațiate pedepsele deja executate";
- "În cazul persoanei juridice pot fi grațiate atât pedeapsa principală, cât și pedepsele complementare";
- "s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost grațiată" (Codul de procedură penală, art. 438 alin. (1) pct. 11)...

Așadar, juristul a avut dreptate, chiar dacă a contrazis Coranul, pardon, DEX-ul: se grațiază o pedeapsă, nu o persoană.

Radu Borza spunea...

De fapt nu demonstrezi decît că habarnamistul care a făcut legea nu știa limba română :)
Dacă mergem pe ideea ta că e vorba să fie termen tehnic, atunci, conform legii 24/2000 privind tehnica legislativă, articolul 36:
(4) Redactarea textelor se face prin folosirea cuvintelor în înţelesul lor curent din limba română modernă, cu evitarea regionalismelor. Redactarea este subordonată dezideratului înţelegerii cu uşurinţă a textului de către destinatarii acestuia.
În plus, articolul 48, explică ce trebuie făcut:
(3) Dacă în cuprinsul unui articol se utilizează un termen sau o expresie care are în contextul actului normativ un alt înţeles decât cel obişnuit, înţelesul specific al acesteia trebuie definit în cadrul unui alineat subsecvent. În cazul în care frecvenţa unor astfel de termeni şi expresii este mare, actul normativ trebuie să cuprindă în structura sa un grupaj de definiţii sau o anexă cu un index de termeni.

Înțelesul obișnuit este cel din dicționar (sper că ești de acord cu mine).

Problema aici e de fapt că brontozaurii din branșă au impresia că limba română e la dispoziția lor...

Radu Borza spunea...

Din citatele tale:
1. Grațierea este măsura de clemență ce constă în înlăturarea, în total sau în parte, a executării pedepsei aplicate de instanță ori în comutarea acesteia în una mai ușoară.

Unde spune aici că grațierea se aplică pedepsei? :) Mai că nu țipă că măsura de clemență se aplică condamnatului!

2. c) pedeapsa aplicată de instanță, care face obiectul grațierii

Exact, pedeapsa este obiectul grațierii, condamnatul este subiectul!


De fapt dacă sap mai adînc înțeleg că în mintea legiuitorului habarnamist s-au amestecat grațierea (care se aplică persoanelor) și amnistia (care se aplică faptelor) și asta a avut ca rezultat un haos legislativ.

De ce nu angajează parlamentul lingviști și logicieni ca să le verifice legile înainte de a le vota?

Alin C spunea...

„Problema aici e de fapt că brontozaurii din branșă au impresia că limba română e la dispoziția lor...” - despre care branșă vorbeai?... :)

Știm toți că, de fapt, limba română e numai la dispoziția lingviștilor, acești mini-ayatollahi. Nimeni și nimic, nici măcar litera legii, nu mai are voie să contrazică fatwele lor.

Excluzi posibilitatea ca autorii DEX-ului să fie cei care se înșeală? (ignoră „heringul roșu” :D ) Sau poate că oamenii au vrut doar să ofere publicului larg un instrument care să-l ajute la priceperea sensului cuvintelor, nu neapărat definiții sau exemple de utilizare infailibile.

Unui termen precum „grațiere” nu-i poți atribui vreo utilizare atât de răspândită în vorbirea curentă, încât înțelesul din legea citată să ducă la confuzii în rândul vorbitorilor obișnuiți ai limbii (vezi, Doamne, bieții de ei sunt „confuzați” că nu știu dacă se grațiază condamnatul sau pedeapsa aplicată condamnatului). Noțiunea e definită legal, e folosită în contextele arătate, e specifică acestui domeniu... despre ce mai vorbim?!

Este firesc, sănătos chiar, ca atunci când utilizăm o noțiune tehnică (juridică, în cazul nostru), să o facem cu înțelesul ei din respectiva specialitate. Până și în drept, există noțiuni cu sensuri diferite, în funcție de domeniul în care sunt utilizate (exemplul clasic, cu care și publicul este familiarizat, ar fi „funcționar public” în contextul dreptului penal și în contextul dreptului administrativ). Nu mai au nicio valoare dacă, utilizându-le, ne raportăm cu strictețe la dicționarul generalist, ignorând sensurile concrete, practice, pe care le au în contextele lor.

Între definiția/utilizarea din DEX și cea din lege, are prioritate a doua. În mod asemănător, între vreo definiție a unui termen medical sau ingineresc din respectiva branșă și cea din DEX, care să primeze? Care să fie considerată mai utilă cunoașterii? Cea dintr-un dicționar de uz general sau cea din domeniul în care chiar se utilizează respectiva noțiune?
Pentru arc butant, glaucom, datagramă, cheie criptografică, titlu executoriu, dol etc. mă bazez doar pe ceea ce ar spune DEX-ul sau am grijă să aflu mai mult și din vreo lucrare din specialitatea respectivă? Iar dacă „lucrarea” e vreuna de autoritate (ex. o lege - indiferent de calitatea scrierii), pot să le reproșez autorilor că s-au abătut de la definiția din DEX și să-i „harbarnamesc” din tastatură?

Scrisei cam mult și cam cu patimă. Scuze B)

Radu Borza spunea...

DEX-ul se poate înșela, dar nu despre asta e vorba...
Și în nici un caz litera legii nu poate modifica limba! :)

Termenul grațiere are mai bine de 100 de ani în limba română și de atunci înseamnă a ierta condamnatul (mai jos explic și de ce nu poate fi altfel). Nu știu ce resorturi te împing să negi evidențele :)

Înțeleg din istorie că făcătorii de legi au impresia că sînt divini și că pot face orice, inclusiv să schimbe legile firii, vezi https://en.wikipedia.org/wiki/Indiana_Pi_Bill, dar nu, limba folosită în legi este tot cea românească și trebuie respectată ca atare.

Cum spuneam, un prost a aruncat o piatră-n apă și a scris într-o lege că se grațiază pedeapsa nu omul... Mai trist e că prostia s-a perpetuat și acum vine nea Tudorel să ne explice sforăitor limba română. Jenant de-a dreptul că specimenul este profesor cu lacunele astea...

Dacă la drept s-ar face carte ca pe vremuri și lumea ar ști un pic de latină, ar înțelege că grațierea este acțiunea de a acorda grație, deci musai cuiva, că grația se poate acorda numai unei persoane (este greu să ne închipuim că cineva cu scaun la cap poate crede că poți fi binevoitor cu o pedeapsă).

Sigur, trebuie să clarificăm dacă putem discuta de jargon legislativ (care ar trebui acceptat în limbă), însă, după cum spuneam, însăși legea spune că nu trebuie: se folosește limba română...

În orice caz, e o diferență majoră între importarea unor termeni care nu există în limba și folosirea incorectă a unora existenți! Ce ai zice dacă ar apărea niște teoreme în care să se susțină că adunarea nu se aplică numerelor sau ar apărea lucrări medicale în care să ni se explice că alimentele îngurgitează oamenii, nu invers, ce ai zice?

Etichete

Adevărul (8) adjectiv (3) Agerpres (3) Alexandru Graur (12) Antena 3 (4) articol sportiv (3) Auchan (6) B1 (3) barbarism (18) BBC (3) beție de cuvinte (4) clasificat (3) Constituția (2) cratimă (4) cum ne exprimăm corect (43) cum pronunțăm corect (12) cum scriem corect (32) cuvinte folosite greșit (129) cuvinte inventate (7) cuvinte încîlcite (3) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (10) cuvinte scrise greșit (24) cuvinte străine (6) decît (3) DEX (8) dexonline (26) diacritice (6) Digi (6) Digi 24 (7) DOOM (3) DOOM2 (11) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (3) erori DEX (2) erori DOOM (1) etimologie (21) Evaluarea Națională (4) Evenimentul zilei (12) false friends (5) fotbal (6) furculision (4) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (3) grad de comparație (3) gramatică (3) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (3) hipercorectitudine (4) inconsecvențe DOOM2 (2) î din i (3) jurnaliști (15) Libertatea (3) lipsă de logică (10) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (3) marketing (8) Ministerul Educației (4) monumente (3) muta cum liquida (5) noștrii (4) nume de persoane (6) ortografie (14) oximoron (7) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (13) plural (4) politician (4) presă (3) prim-ministru (2) programă (3) prostul nu e prost destul... (1) publicitate (11) Radu Paraschivescu (1) Realitatea TV (14) reforma ortografică (5) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (6) Stelian Tănase (1) texte juridice (3) top căutări (16) traducere (13) traduceri proaste (6) virgula (7) vroiam (1)