sâmbătă, 31 decembrie 2011

articole traduse

    Jurnalismul românesc se transformă ușor-ușor într-unul „de fotoliu”, în care articolele sînt pur și simplu preluate și traduse din presa străină (evident, tabloidele fiind sursa preferată); în cazurile fericite, traducătorul oferindu-ne chiar și sursa...
    Astfel, un articol apărut azi ne oferă o lecție de filologie, și anume etimologia cuvîntului bordel:
[...] bordel provine din vechiul cuvînt englezesc ”breothan” care înseamnă ”decădere”.
    Pentru orice om care știe ceva despre limba română (și se presupune că un jurnalist se pricepe la cuvinte) propoziția este de-a dreptul aberantă, relațiile dintre română și engleza veche lipsind cu desăvîrșire. Evident, nu trebuie sa fii expert (și nici nu trebuie să știi etimologia reală) ca să îți dai seama de asta.
    Căutînd în Daily Mail, sursa articolului, am găsit propoziția originală:
The roots of the word brothel can be traced back to the old English word breothan which means 'to decay' or 'to go to ruin'.
    Așadar, pare evident că așa-zisul jurnalist s-a gîndit (sau mai exact nu a gîndit :D) că orice propoziție se traduce fără să ne folosim un pic celulele cenușii din dotare (pentru adaptarea textului la realitățile locale). Mă întreb cum ar fi sunat articolul dacă cel original ar fi fost scris în chineză (am fi avut, oare, etimologii din chineza veche?!)...:D
    Sigur, eroarea poate fi considerată minoră, însă există o mulțime de moduri în care s-ar putea isca probleme: mi-amintesc că am întîlnit și o traducere (făcută de un prolific și cunoscut traducător de limba engleză) în care ni se explica cum atunci cînd traversăm strada mai întîi ne uităm în dreapta și abia apoi în stînga (evident, textul original era scris în Marea Britanie, unde circulația auto se face pe partea stîngă).

miercuri, 28 decembrie 2011

a încarcera...

    Dacă tot a venit Moșu' cu cadourile, o televiziune s-a gîndit să ofere perle telespectatorilor:
Două persoane au fost rănite şi încarcerate, după ce un TIR a lovit un autoturism.
    Trist e să te lovească tirul și apoi să te mai și bage la închisoare! Sigur, inferența redactorului e transparentă: dacă SMURD-ul te descarcerează (discutabil și acest sens), atunci clar, cînd te lovește tirul, ești încarcerat... Așteptăm cu nerăbdare să fie folosite și verbele *a înfăta (de la a desfăta), *a înfigura (de la a desfigura), *a înzice (de la a dezice)!

marți, 13 decembrie 2011

prudențialitate

    În revista Dilema Veche descoperim o ironie la adresa limbajului economiștilor (în rubrica care face trimitere la π):
La ce te poţi gîndi cînd îl auzi pe ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, vorbind astfel româneşte: „Bugetul este într-o oarecare prudenţialitate“? La nimic, poţi cel mult cădea într-o oarecare stupefacţionalitate… (S. S.)
    Necunoscînd jargonul financiar-bancar, nu pot emite o părere pertinentă despre corectitudinea folosirii cuvîntului prudențialitate, însă cert este că acesta este folosit (într-un număr mai mare decît alte cuvinte din DEX, deși este clar un cuvînt cu un domeniu foarte limitat de folosire). Singura țintă a ironiilor ar trebui să fie Academia și incapacitatea ei de a țin pasul cu evoluția limbii (în acest caz rezolvarea simplă ar fi fost angajarea unui consultant economist care chiar să își facă treaba).

    N.B. Partea mai distractivă este faptul că la numai o săptămînă diferență, „dilematicul” redactor șef publica un articol prin care îi „înfiera” pe cei care socotesc că dacă un cuvînt nu apare în dexonline nu există...

androgin

    Printre păcatele de care suferă ziariștii din ziua de azi se numără traducerea unor articole din alte limbii fără a mai trece anumite cuvinte sau expresii și prin filtrul gîndirii... Unul dintre aceste cuvinte este androgin, care apare – de exemplu, în acest articol – cu sensul de „bărbat care prezintă caracteristici (naturale sau artificiale) ale sexului opus”. Este evident că sensul a fost preluat automat din limba engleză, probabil pe „principiul” dacă e la ei atunci e și la noi (deși în limba română (vezi definiția) nu există un sens apropiat). Sau, probabil, pentru că androgin sună mai „cool” decît efeminat.
    Este demn de remarcat sensul acesta impune o asimetrie a cuvîntului, deoarece nu se folosește și în cazul „femeilor cu caracteristici masculine” (am pierdut ceva timp căutînd un asemenea sens, dar degeaba).
    În cazul în care acest sens se va impune, mă întreb oare ce vor înțelege în viitor oamenii cînd se va discuta despre mitul androginului...

duminică, 4 decembrie 2011

*mai briliant...

    O binecunoscută analistă (nu politică, căci doamna analizează tot ce prinde...) ne delectează cu un articol despre cîteva din idiosincrasiile ei. Totuși, în ciuda stilului îngrijit, descoperim în acest articol următorul început de frază:
Nu mă pot hotărî cine a fost mai briliant săptămîna asta
    Chiar dacă briliant este împrumutat din franceză (find forma de participiu prezent a lui briller „a străluci”), posibil prin filieră rusă, iar participiile prezente preluate din franceză au ajuns în limba română, cu mici excepții, adjective, în română, briliant este doar substantiv, asa că orice încercare de a-l folosi cu superlativul (caracteristic doar adjectivelor și adverbelor) este măcar forțată, dacă nu greșită. Totuși, explicația cea mai simplă este că o reproducere neatentă din franceză sau engleză.
    Sigur, ne-am putea gîndi că prin activarea funcției de adjectiv a lui briliant am avea de-a face cu progresul limbii, însă realitatea din teren ne-ar contrazice: există deja briant (provenit tot din brillant) avînd această funcție. Astfel, prin impunerea lui briliant ca adjectiv, briant mai curînd ar dispărea, ducînd astfel la sărăcirea limbii, nu la îmbogățirea ei.