vineri, 14 octombrie 2011

expertiză

    Citind un articol despre gîlceava judecătorilor cu DNA în care un comunicat al Înaltei Curți de Casație și Justiție încearcă să demonteze afirmația privind:
lipsa expertizei judecătorilor în instrumentarea dosarelor [...]
mi-am adus aminte că auzim din ce în ce mai des cuvîntul expertiză cu sensul greșit „cunoștințe (avansate/de expert) într-un domeniu”.
    Ce este, poate, scuzabil la nespecialistul care aude la televizor (unde se perindă o sumedenie de „cunoscători”) și încearcă să copieze exprimarea care pare elaborată (mde, mulți preferă forma în locul fondului), este impardonabil la cei care își exercită profesia în domeniul judiciar și care ar trebui să știe ce înseamnă „expertiza judiciară”.
    Sigur, persoanele care obișnuiesc să românizeze cuvintele englezești (căci probabil de acolo) din cauză că nu cunosc echivalentul românesc pot întreba indignați ce e greșit în a „îmbogăți” limba română cu noi sensuri. Problema este că nu este un nou sens, ci doar încă o modalitate mai „cu moț” de a exprima același lucru (ba mai mult: din aceeași familie de cuvinte): nu există diferențe între „are *expertiză în domeniul X” „este expert în domeniul X”, ba mai rău: se face un efort mai mare, deoarece cuvîntul folosit greșit este mai lung.
    În orice caz, uzul va hotărî acceptarea sau nu a barbarismului, însă pînă atunci mi se pare normală sancționarea folosirii acestuia.

2 comentarii:

Cătălin Frâncu spunea...

L-am adăugat la http://dexonline.ro/articol/Calcuri_inutile :-)

Radu B. spunea...

Mulțumesc! :)