marți, 27 aprilie 2010

„urma să”

    Dacă pînă acum am avut numai păreri critice despre cei care scriu articole (în ziare, pe internet sau aiurea), acum am descoperit și ceva care merită aprecierea, și anume articolul acesta. Mai exact titlul:
Şapte din judecătorii Curții Constituționale urma să fie verificați de ANI!
Nu aș fi adus în discuție, totuși, acest articol dacă nu ar fi existat extrem de multe comentarii care sesizau un posibil dezacord, spunînd că ar fi fost corect așa:
Şapte din judecătorii Curții Constituționale *urmau să fie verificați de ANI!
    Nu este nici un dezacord, pentru că a urma este aici impersonal (deci se folosește la persoana a III-a singular), construcția urma să (mai exact a urma + conjunctivul) comportîndu-se precum cele similare era să sau trebuia să.
    Așadar, verbul urma nu-l are ca subiect pe șapte pentru a exista un acord cu el, ci întreaga propoziție (care e subiectivă): Şapte din judecătorii Curții Constituționale să fie verificați de ANI.

Niciun comentariu: