tag:blogger.com,1999:blog-6237385886147837773.post296493464731833844..comments2024-03-29T13:13:54.833+02:00Comments on Puțină gramatică: Despre subiectele de la Evaluarea Națională la limba românăRadu Borzahttp://www.blogger.com/profile/16783769734331255176noreply@blogger.comBlogger1125tag:blogger.com,1999:blog-6237385886147837773.post-75608076482800671662014-06-27T00:48:45.132+03:002014-06-27T00:48:45.132+03:00Total de acord cu autorul articolului!
În plus, ...Total de acord cu autorul articolului! <br /><br />În plus, ultima propoziţie din fraza citată la exerciţiul II.A.5, avea o pronunţată nuanţă finală! Circumstanţială de scop! În timp ce corectam, m-a impresionat un elev / o elevă care a contras propoziţia subordonată şi a adresat în scris şi întrebarea caracteristică; elevul / eleva a scris ceva de genul acesta: „În ce scop îl încurajează romanele pe cititor? Cu scopul să înţeleagă mai bine profunzimea experienţei umane.” Gata, verificarea! <br /><br />Mai mult decât atât! În timp ce propoziţiei în cauză i s-a refuzat nuanţa finală, fiind bătuta în cuie varianta C.I., apare nota specificată şi în articolul de mai sus, referitoare la nuanţa condiţională a primei propoziţii (C.T.). De acord, mulţumim, am şi găsit o lucrare în care un elev a considerat-o condiţională, DAR citez în continuare NOTA de la finalul Programei de EN, in uz: <br />„NOTĂ: Comparativ cu programa şcolară în vigoare pentru clasa a VIII-a, nu constituie conţinuturi obligatorii pentru evaluarea naţională: <br />- speciile literare: romanul, balada; genul dramatic; <br />- propoziţia subordonată circumstanţială condiţională; <br />- propoziţia subordonată circumstanţială concesivă; <br />- propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă.”<br /><br />Aşadar... ce-ar fi să găsim exemple clare, fără echivoc, fără interpretări multiple? Şi ce-ar fi dacă toţi copiii, din cel mai îndepărtat sat al ţării, ar şti ce înseamnă „scriitori contemporani”, în ce context i-ar putea întâlni şi, mai ales... cine sunt ei? Cum se face că extrem de mulţi elevi l-au citat pe Mihai Eminescu (ba, chiar şi pe… Mihai Creangă!) sau pe scriitoarea (!) Nichita Stănescu (cu numele scris în diverse moduri...)?! Asta mi se pare dureros! Nu este un subiect de nivel mediu, pentru că extrem de mulţi copii nu au avut parte de un astfel de eveniment! Niciodată! Nici programa n-a permis studiul sau măcar vagi referiri la scriitori contemporani în viaţă! Foarte mulţi elevi nu citesc decât dacă sunt foarte motivaţi (într-un fel - sau altul!), iar literatura română contemporană nu se prea afla pe listele de lecturi suplimentare... Poate doar sufletul deschis al unor dascăli extrem de devotaţi, care au organizat activităţi extracurriculare de acest gen sau măcar le-au amintit elevilor dumnealor câte un scriitor contemporan - să fi ajutat elevii la examenul de anul acesta… Unii absolvenţi au fost abili şi au ocolit numele scriitorului, fofilându-se printre cele minim 10 rânduri şi punând accentul pe drumul spre întâlnire, pe ceea ce se întâmpla în sală, nu pe scriitor şi pe interacţiunea acestuia cu cititorii; într-o singură lucrare am găsit specificat numele doamnei Ana Blandiana, în alta se vorbea despre domnul Mircea Cărtărescu (despre care au scris şi cei mai mulţi dintre elevii mei), iar un elev a ales numele autoarei articolului textului nonliterar, Corina Zorzor! A! Să nu uit! Cineva a avut privilegiul de a se întâlni cu Sandra Brown, „aterizată pentru prima oară în România”… <br /><br />Şi… da… da…? Poate că vremea de afară l-a îndemnat pe autorul testului să propună în luna iunie… „Rânduri pentru Anul Nou”…?!Aurorahttps://www.blogger.com/profile/01214282252208711052noreply@blogger.com