miercuri, 23 noiembrie 2011

*posedez sau posed?

   Un amic mi-a indicat un articol în care autorul, încercînd să facă un joc de cuvinte pe baza sensurilor verbului „a poseda”, inventează o nouă conjugare pentru acest verb („să posedeze”). Nici măcar internetul (unde-i vorba mai slobodă) nu-i vine în ajutor, raportul ocurențelor fiind net în favoarea forme corecte (forma greșită apărînd în mai puțin de 0,5% din cazuri).
    Faptul că domnia sa are sentimente confuze față de această conjugare o demonstrează și inconsistența (ah! era să zic „incontinența”...) de care dă dovadă în același paragraf, folosind varianta corectă („să posed”). Aici, trebuie să recunosc, am pornit de la premisa că nimeni nu poate amesteca conjugarea slabă cu cea tare (cum ar fi eu posed, tu posezi, el... *posedează).
    Observăm (nici  noutate!) aceeași ignorare mioritică a bunelor practici jurnalistice, cum ar fi în acest caz folosirea unui corector: dacă nu unul în carne și oase, măcar unul instalat pe computer (mai ales că există și unele gratuite!).
   

duminică, 20 noiembrie 2011

Virgula, încă o dată

    Poate părea greu să reușești performanța să greșești două virgule într-un text de 30 de cuvinte (singurele virgule de altfel), însă „specialiștii” de la BRAT au reușit să facă acest lucru!
    Dacă pentru a doua virgulă e nevoie să știi că există și alte semne de punctuație în afară de virgulă (potrivindu-se aici fie două puncte, fie linia de pauză), pentru prima virgulă greșită nu există nici un fel de scuză: atributiva determinativă nu se desparte prin virgulă de cuvîntul determinat (greșeala e similară punerii virgulă între subiect și predicat).
    Cum s-a ajuns aici? Prin împănarea textului cu informații inutile: dacă studiul se face pe Internet, numai utilizatorii de Internet vor ajunge să citească mesajul; de asemenea, dacă studiul este dedicat utilizatorilor din România, se poate face ușor ca mesajul să apară numai acestor utilizatori, așa că textul care l-a încurcat pe autor ar fi fost simplificat la „[...] singurul studiu care analizează [...]”, caz în care nimeni (cred și sper!) nu ar mai fi pus virgula înainte de „care”...

miercuri, 9 noiembrie 2011

harakiri

    „Un prost aruncă o piatră-n apă, o sută de-nțelepți nu pot să o scoată” spune înțelepciunea populară și se pare că că textul rămîne la fel de adevărat dacă înlocuim „prost” cu „Prostănac”...
    Astfel, cert este că într-un ziar descoperim declarația:
Nu-mi fac harakiri cu mîna mea. PSD să aibă curajul să o facă.
iar în altul descoperim că replica ar fi fost de fapt:
Nu vreau să fac harakiri partidului pe mîna mea.
    În orice caz, ambele variante sînt greșite: harachiri (scris și harakiri sau hara-kiri), fiind o formă de sinucidere, este evident că trebuie executat de persoana în cauză (așadar am avea de-a face cu un pleonasm sau cu o inconsistență semantică și logică). Se pare că autorii articolelor au fost amețiți și ei de declarația respectivă dacă au preluat-o fără să îi cerceteze consistența internă...

    Ar mai fi de menționat că forma folosită diferă de cea „oficială” – harachiri – din motive neștiute s-a preferat înregistrarea unei forme oarecum românizate, deși cuvîntul nu este des folosit, chiar în contradicție cu principiilor pe care le clamează DOOM-ul (de folosire a standardelor internaționale cînd este vorba de transliterări).

marți, 1 noiembrie 2011

Ce cuvinte se mai caută pe dexonline? (octombrie 2011)

    După o pauză de trei luni, revin cu statistici, și anume cele corespunzătoare lunii octombrie. De departe conduce sinonim (de aproape 5 ori mai multe căutări decît cuvîntul de pe locul al doilea)! Cum sinonim este o prezență constantă în top (precum empatie și exhaustiv), surprinde numai numărul mare de căutări făcute. Singura explicație este începerea școlii, deoarece aruncînd-ne o privire pe clasament, observăm că majoritatea o reprezintă termenii aparținînd lingvisticii și perechile paronimice.

    Dar iată clasamentul:
  1. sinonim
  2. neologism/neologic
  3. arbitrar/arbitral
  4. temporal/temporar
  5. empatie
  6. virtuos/virtuoz
  7. cap
  8. inexactitudine
  9. exhaustiv
  10. lacună
Noutatea ar fi adusă de inexactitudine (care e probabil mediatizări excesive a stilului oarecum prețios al ministerului educației pe post de greșeală) și de lacună (căruia nu i-am descoperit nici o explicație deocamdată, dar aștept să comentați în această privință!).

S-a schimbat moneda Chinei?!

    Citind un articol despre economia Chinei, am rămas surprins cînd am descoperit o referire la moneda acestei țări:
Peste 1.100 de miliarde de renminbi au părăsit sistemul bancar chinezesc în luna iulie.
    Primul gînd care mi-a trecut prin cap a fost că în China s-a schimbat moneda (yuanul), însă imediat am realizat că o atare mișcare nu și-ar fi avut rostul... După două minute de căutări am descoperit că reminbi înseamnă „moneda poporului”, iar unitatea primară a acestuia e... yuanul. În plus, niciodată nu se folosește o valoare numerică împreună cu denumirea generică a monedei, reminbi, ci numai cu unitățile acestuia (yuanul și subunitățile acestuia). Oare cine l-a împiedicat pe autor să piardă aceeași cantitate de timp?
    Așadar limba română nu se mai îmbogăți cu acest cuvînt, dar în mod cert ziarul Adevărul are nevoie să își angajeze un corector-editor. Mai ales că în aceeași zi am descoperit în articolul acesta că un bulevard poate avea *scoar sau chiar că o autostradă are o bandă de decelare (vezi aici)...