marți, 28 iunie 2011

Autor canonic...

    De ani buni am auzit sintagma din titlu în jargonul profesorilor de română, însă anul acesta (se prea poate să fi fost și în anii trecuți) am descoperit uimit că face parte din enunțul unui subiect la bacalaureat:
Redactează un eseu de două-trei pagini, despre particularitățile de construcție a personajului dintr-un text dramatic studiat, aparținînd unuia dintre autorii canonici: I.L.Caragiale, Camil Petrescu sau Marin Sorescu.[...]
    Dacă aruncăm o privire asupra definiției cuvîntului canonic observăm că singurul sens posibil este „în conformitate cu canoanele”, iar aici canon nu poate avea alt înțeles decît „normă, regulă de conduită”. Sigur, alternativa ar fi ca DEX-ului, cum ne-a obișnuit deja pînă acum, să-i scape anumite sensuri (iar în cazul lui canonic, în mod cert lipsește varianta formă canonică și respectiv sensul „standardizat, conform unei norme” folosit cel puțin în matematică de multișor). Chiar adăugînd aceste sensuri, sintagma autor canonic nu este clară pentru un vorbitor nativ de română care nu are legătură cu vocabularul programelor de limba și literatura română (iar rezonanțele bisericești ale construcției sînt inevitabile).
    Totuși, grav este că sub patronajul Ministerului Educației se alcătuiesc subiecte conținînd sensuri inexistente în DEX (care abia a fost reeditat în 2009). Dacă există cumva un alt dicționar care să fie obligatoriu pentru elevi (deși în acest caz ar trebui să fie distribuit gratuit sau măcar să fie disponibil online) îmi fac de pe acum mea culpa!

Ce înseamnă „barbarism”?

    Într-o emisiune (interesantă) transmisă pe TVR Cultural, Controversele istoriei, realizatorul emisiunii, altminteri cu un discurs coerent, a dat cu bîta-n baltă. Citez:
[...] în perioada aceea, să-mi scuzați barbarismul, a început *țărănizarea orașelor
    Era vorba, în mod evident, de migrarea populației rurale către orașe. Aici problema nu e numai încercarea de a crea un cuvînt nou (încercare nereușită de altfel, deoarece prin țărănizare probabil că orice vorbitor nativ înțelege „transformarea locuitorilor în țărani”), ci și folosirea greșită a cuvîntului barbarism (vezi definiția).
    Din contextul folosit se înțelege că sensul dorit era „cuvînt neplăcut” (probabil adjectivul rebarbativ ar fi fost o mai bună alegere în acest caz, care e oarecum asemănător) sau eventual că folosește un sens depreciativ. Cert e că nu e prea clar de unde și pînă unde „barbarism”: chiar dacă nu știi definiția cuvîntului, nu poți ajunge de la barbar la țăran sau la formarea cuvîntului *țărănizare altfel decît trecînd printr-o serie interminabilă de cuvinte conectate (de exemplu barbar - grosolan - necizelat - vulgar - vulg - plebe - țărani), ceea ce pare improbabil.
    În cazul de față, se ilustrează perfect proverbul „Dacă tăceai, filozof rămîneai”, chiar dacă este vorba de un doctor în istorie!

vineri, 10 iunie 2011

*„între 10-12”

    Una din greșelile care persistă trecerii vremii este folosirea lui între cu cu un interval (marcat prin cratimă). De fapt, este vorba de o prepoziție compusă între ... și ... care delimitează locul sau intervalul de timp (eventual indică aproximarea acestora). Cratima (-) înlocuiește exact prepoziția compusă între ... și ... așa că folosirea lui între împreună cu „liniuța” este incorectă.
    Am descoperit că greșeala este consemnată încă din perioada interbelică (grație articolelor lui Al. Graur din ziarul Tempo), dar m-am întîlnit cu ea de nenumărate ori pe ușile magazinelor (în special comuniste): „Deschis între 10-18”. Aici trebuie să recunosc că motivarea greșelii este greu de făcut: dacă dorim să prescurtăm „deschis între 10 și 18” o facem corect (și, evident, mai scurt): „deschis 10-18”. 
    Multă vreme am crezut că este o greșeală pe care o poți comite numai în scris (inclusiv Al. Graur în articolul mai sus menționat susținea imposibilitatea comiterii acestei greșeli în vorbire), însă zilele trecute am auzit un coleg spunînd: „Ședința durează între 2 - 4 ore” (sigur, liniuța e de la mine, a fost o mică pauză în vorbire și nu am știut cum să o notez altfel). Interesant e cum un biet și este omis cînd este cazul, dar este adăugat cînd nu trebuie (și-ul rezidual)! Dar despre asta într-o postare viitoare.

marți, 7 iunie 2011

Statisticile dexonline pentru orașe (mai 2011) - partea a II-a




La cererea publicului adaug mai multe informații (în special normarea la numărul de locuitori) despre căutările lunii mai. Pare foarte interesant că pe locul I este Suceava (și de menționat poziția fruntașă a Pașcaniului)!

De asemenea, trebuie să adaug că nu toate orașele sînt introduse în baza de date GeoIP, așa că orașele care nu se regăsesc în tabel pot lipsi din această cauză. Pentru a putea ordona coloane tabelului, dați un click pe tabel (click-ul pe capul de coloană va ordona tabelul conform acelei coloane).

Oraș Populație Vizite Pagini vizitate Pagini/Loc. Vizite/Loc.
București 1921751 1029874 3048810 1.5865 0.5359
Chișinău 647513 240004 809109 1.2496 0.3707
Cluj-Napoca 318027 170973 513932 1.6160 0.5376
Iași 321580 165497 509259 1.5836 0.5146
Timișoara 317651 115772 347608 1.0943 0.3645
Brașov 283901 93992 281726 0.9923 0.3311
Constanța 310526 85259 258559 0.8326 0.2746
Ploiești 232452 69892 222349 0.9565 0.3007
Craiova 302622 69041 231311 0.7644 0.2281
Suceava 106138 57873 192004 1.8090 0.5453
Galați 298584 55373 174496 0.5844 0.1855
Pitești 168756 53861 177497 1.0518 0.3192
Sibiu 155045 51997 162494 1.0480 0.3354
Oradea 206527 51474 165637 0.8020 0.2492
Baia Mare 137976 47238 156614 1.1351 0.3424
Brăila 216929 45583 150793 0.6951 0.2101
Arad 172827 44695 138438 0.8010 0.2586
Bacău 183484 40434 131055 0.7143 0.2204
Târgu Mureș 149577 35340 115506 0.7722 0.2363
Buzău 133116 28346 93246 0.7005 0.2129
Piatra Neamț 105499 25175 83958 0.7958 0.2386
Botoșani 115344 22491 75045 0.6506 0.1950
Târgu Jiu 96562 21149 67283 0.6968 0.2190
Focșani 103219 18847 60634 0.5874 0.1826
Râmnicu Vâlcea 107656 17649 58027 0.5390 0.1639
Târgoviște 89429 16676 54376 0.6080 0.1865
Alba Iulia 66369 16159 51241 0.7721 0.2435
Bistrița 81467 14471 48814 0.5992 0.1776
Pașcani 42172 14444 47616 1.1291 0.3425
Slatina 79171 14036 46608 0.5887 0.1773
Vaslui 70267 13867 45112 0.6420 0.1973
Drobeta-Turnu Severin 104035 12912 47814 0.4596 0.1241
Satu Mare 115630 11845 38305 0.3313 0.1024
Reșița 83985 11225 35177 0.4188 0.1337
Tulcea 92762 10899 34315 0.3699 0.1175
Zalău 63305 10570 34982 0.5526 0.1670
Sighișoara 32287 10250 32497 1.0065 0.3175
Deva 69390 9351 27855 0.4014 0.1348
Alexandria 50591 9033 28758 0.5684 0.1785
Slobozia 55410 8863 33098 0.5973 0.1600
Bârlad 69183 8776 30872 0.4462 0.1269
Giurgiu 69587 6487 23059 0.3314 0.0932
Hunedoara 71380 6479 20378 0.2855 0.0908
Călărași 71046 6317 20945 0.2948 0.0889
Cernavodă 20514 4533 15279 0.7448 0.2210
Turda 55770 4529 14062 0.2521 0.0812
Lugoj 44571 3458 10698 0.2400 0.0776
Aiud 28909 3296 10944 0.3786 0.1140
Sfântu Gheorghe 61512 3079 10005 0.1627 0.0501
Gherla 24232 2729 9109 0.3759 0.1126
Curtea de Argeș 32626 2472 8727 0.2675 0.0758
Carei 25590 2375 6868 0.2684 0.0928
Miercurea Ciuc 41852 2211 7656 0.1829 0.0528
Otopeni 10515 1872 6683 0.6356 0.1780
Tiraspol 155000 1840 6710 0.0433 0.0119
Toplița 16839 1644 5193 0.3084 0.0976
Cristuru Secuiesc 11291 1545 4734 0.4193 0.1368
Corabia 21932 1498 5273 0.2404 0.0683
Fălticeni 33867 1452 5813 0.1716 0.0429
Cugir 30244 716 2293 0.0758 0.0237
Câmpulung 38285 648 2219 0.0580 0.0169
Vișeu de Sus 18444 443 1612 0.0874 0.0240
Orăștie 24354 361 950 0.0390 0.0148
Băile Herculane 6051 349 1039 0.1717 0.0577
Victoria 10896 71 189 0.0173 0.0065

luni, 6 iunie 2011

„a câștiga” locul 4

    Aseară, pe burtiera unui post de televiziune se anunța:
ROMÂNUL [...] A CÂŞTIGAT LOCUL PATRU ÎN FINALA CONCURSULUI [...]
    Dacă putem scuza cît de cît exprimarea defectuoasă „locul patru” în loc de „locul al patrulea”  (pe burtieră exprimarea trebuie să fie concisă și din această cauză e posibil ca politica redacțională să specifice ceva de genul ăsta), nu se poate, însă, trece cu vederea „a cîștigat locul patru”. Dacă putem cîștiga locul al patrulea, de ce să nu cîștigăm și ultimul loc?! Numai că limba nu e Olimpiadă (unde, se știe, cîștigi dacă participi) și, cum iarna nu-i ca vara, nici locul al patrulea nu poate fi victorios, chiar dacă am încerca să fim „politically correct”...
   
    Din păcate, respectivul post recidivează, anul trecut scriind ceva similar despre această problemă.

joi, 2 iunie 2011

„epidemia” de E. coli

    Escherichia coli, în forma abreviată E. coli (cum o cunoaște cam toată lumea, de altfel) este o bacterie care se trăiește și se dezvoltă în special în intestinele animalelor cu sînge cald. Pînă aici nimic în neregulă: ce ar putea avea o biată bacterie cu vorbirea corectă?! Ea nu, însă mass media (in corpore) a promovat inepția: „epidemia de E. coli” (vezi, printre altele, aici, aici sau aici).
 
    Avem cîteva probleme cu această exprimare apropos de epidemie:
  1. În sintagma „epidemia de ....” întotdeauna urmează numele unei boli. Adică e corect: epidemie de holeră, dar nu e corect: *epidemie de trenuri; Sigur, se poate folosi la figurat („epidemie de prostie”), însă niciodată la propriu;
  2. Mai mult, boala respectivă trebuie să fie contagioasă. Adică nu e corect *epidemie de oboseală sau *epidemie de răceală, chiar dacă este un unic factor declanșator (cum ar fi bacteria E. coli în acest caz);
  3. În ultimul rînd, dar nu mai puțin important: o epidemie este definită de un număr mare de îmbolnăviri într-un timp scurt. La momentul scrierii acestei note nu este cazul, deci chiar dacă nu am lua în considerare precizările de mai sus, nu se întrunesc condițiile alertei de „epidemie”. 
    Sigur, în lipsă de știri, putem fabrica cîteva... :D

        Dar cînd vedem că într-unul din aceste articole că se vorbește de Robert Koch ca director OMS (cînd acesta a murit acum mai bine de 100 de ani) și de „sursa originală a bacteriei”, este clar că nu trebuie să punem prea mult preț pe calitatea informației!

    miercuri, 1 iunie 2011

    dexonline.ro - topul orașelor în luna mai

        Cineva spunea că gradul de civilizație al unei țări se poate estima prin măsurarea cantității de săpun folosite într-o perioadă fixată. Nu cred că greșesc prea mult cînd spun că nivelul nevoii de cultură se poate măsura prin numărul de căutări în dicționare. Fiind cel mai mare dicționar românesc online, dexonline.ro poate estima suficient de bine această nevoie de cunoaștere. Iată topul primelor 10 orașe la numărul de căutări în luna mai (rotunjind cifrele):

    1. București – 1 milion de vizite
    2. Chișinău – 250 mii de vizite
    3. Cluj-Napoca – 170 mii de vizite
    4. Iași – 165 mii de vizite
    5. Timișoara – 115 mii de vizite
    6. Brașov – 95 mii de vizite
    7. Constanța – 85 mii de vizite
    8. Ploiești – 70 mii de vizite
    9. Craiova – 70 mii de vizite
    10. Suceava – 60 mii de vizite
        Toate se învîrt în jurul a trei căutări per vizită, deci clasamentul nu ar suferi modificări dacă luăm în calcul paginile vizitate. Dacă luăm doar orașele din afara României, topul ar arăta astfel:
    1. Chișinău –  250.000 de vizite (locul 2 la general)
    2. Bruxelles – 6.200 de vizite (combinat din Bruxelles și Ixelles, locurile 53 și 61)
    3. Roma – 6.000 de vizite (locul 47 la general)
    4. Viena –  5.500 de vizite (locul 48 la general)
    5. Madrid –  4.800 de vizite (locul 49 la general)
    6. Paris –  4.000 de vizite (locul 52 la general)
    7. Londra –  3.700 de vizite (locul 54 la general)
    8. Torino –  3.100 de vizite (locul 2 la general)
    9. Milano –  3.100 de vizite (locul 58 la general)
    10. Valladolid - 2.100 de vize (locul 66 la general)